Ce se intampla cu cariera unei femei in lumea barbatilor?

Steluta Racolta a facut parte din topul primelor 50 de femei de afaceri din Romania, publicat de revista Capital, si a fost managerul uneia dintre principalele companii de asigurari din Romania. Intr-un interviu acordat in exclusivitate pentru ZF Transilvania, omul de afaceri care a reusit sa mentina o firma din Transilvania printre cele mai importante companii din tara povesteste despre bucuriile si neimplinirile unei astfel de cariere

Dupa mai bine de un deceniu de munca in domeniul asigurarilor, pe 23 septembrie 2004, Steluta Racolta, director general si presedinte al Consiliului de Administratie al Ardaf si-a dat demisia. Un comunicat al noii conduceri a ARDAF anunta angajatii ca subiectului nu trebuie sa i se acorde "o amploare mai mare decat, in realitate o are".

Dupa un sfert de viata in asigurari, demisia Stelutei Racolta a fost acceptata cu sugestia ca "oricum, fiind in concediu, doamna Racolta nu si-a adus aportul la bunul mers al societatii"

Fata nevazuta a succesului

"Membrii familiei mele erau singurii care stiau de insatisfactiile muncii mele. De Revelionul anului trecut le-am spus ca anul 2004 imi va aduce demisia, dar in acel moment ezitam sa fac acest pas pentru ca purtam o responsabilitate fata de oamenii din ARDAF", a declarat pentru Ziarul Financiar, editie de Transilvania Steluta Racolta. Vorbind despre lipsa de trasparenta in comunicare si acuzand desconsiderarea continua a calitatilor sale manageriale, Steluta Racolta spune ca a ramas in firma tocmai pentru ca plecare ei sa nu fie interpretata ca un act de lasitate.

"Nu vreau sa ies din lumea afacerilor", a spus ea, continuand sa creada despre sine ca a fost intodeauna o invingatoare. "Cu siguranta ca, acolo unde voi merge, vreau sa fiu sigura ca ceea ce fac este apreciat si ca voi lucra cu oameni care stiu sa comunice si vor sa fie transparenti", a mai adaugat ea.

De la aur la asigurari

In 1985, imediat dupa terminarea facultatii, Steluta Racolta a lucrat ca inginer geolog la IPEG Cluj, facandu-si stagiatura la Baia de Aries, in exploatarea de aur. Dupa nasterea primului copil, in 1988 a optat pentru o munca de birou in cadrul departamentului de marketing si publicitate al IPEG. Din 1993, cand a renuntat la post pentru a intra in domeniul asigurarilor, Steluta Racolta a transformat ARDAF, in a doua ei familie.

Impreuna cu un grup de trei persoane, condus de Mircea Nicorici, pe atunci director adjunct la prospectiuni, au pus pe picioare Societatea de Asigurare Reasigurare Dacia Felix, devenita ulterior ARDAF. "O mare realizare pentru mine a fost crearea la ARDAF a unei culturi organizationale, bazata pe un cod deontologic si profesional unic pe piata asigurarilor din Romania. De altfel, acest lucru a fost confirmat prin certificarea managementului calitatii de catre Moody International. La aceasta ora ARDAF este singura firma din domeniu care beneficiaza de acest certificat", a adaugat Racolta.

Cariera Stelutei Racolta a cunoscut cateva momente spectaculoase, multe dintre ele extrem de dificile. In 1996 a inceput declinul Bancii Dacia Felix si o perioada periculoasa pentru imaginea ARDAF. "Informarea corecta a clientilor si implicarea directorilor de sucursale au convins clientii si institutiile sa ramana alaturi de noi", spune Racolta.

"Daca oamenii nu erau devotati in ARDAF, totul se putea duce de rapa". In 1997 a urmat un alt moment greu, moartea subita a lui Mircea Nicorici, cel care fusese initiatorul proiectului ARDAF. In calitate de presedinte al Fondului Mutual ARDAF (FMOA) Steluta Racolta controla 20% din actiunile companiei. Atunci s-a produs parteneriatul cu SIF Transilvania, care detinea 22% din actiuni si, la numai 36 de ani Steluta Racolta a ajuns presedinte executiv al ARDAF. Apoi a urmat momentul patrunderii pe piata asigurarilor a companiilor multinationale, venise in Romania Alianz, iar Asirom domina asigurarile in Romania. Cu toate acestea, firma clujeana si-a mentinut constat 5% din piata. Au urmat o serie de presiuni din partea Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor pentru ca ARDAF sa fuzioneze cu Omniasig. Dupa mai multe tentative esuate de a majora capitalul prin preluarea de catre un investitor strategic, in cele din urma grupul Tender a preluat 66% din actiunile ARDAF.

Asigurarile, o piata misogina?

In ultimul an piata asigurarilor a pierdut trei femei, trei manageri care reprezentau unele dintre cele mai importante companii, care, impreuna detineau aproximativ 50% din contractele de asigurari. Angela Toncescu a plecat de la Asirom, Violeta Ciurel de la Nederlanden a obtinut un post in Amsterdam, iar acum Steluta Racolta a spus "adio" Ardaf. "Primavara lui 2004 a fost un moment frumos in evolutia pietei asigurarilor, cand majoritatea firmelor reprezentative erau conduse de femei", spune Steluta Racolta. Cei mai multi dintre persoanele cu influenta din acest mediu de afaceri sunt barbati, iar imaginea lor despre o femeie de afaceri este una deformata. "De multe ori, in cariera mea, am avut discutii telefonice concrete si de bun augur pentru cifra de afaceri a companiei, majoritatea lor cu barbatii din lumea de afaceri. Dar, cand ne intalneam sa discutam direct, cei mai multi erau dezamagiti. Ei credeau ca presedintele de la ARDAF ar trebui sa aiba peste 100 de kilograme si cel putin 50 de ani", zambeste Steluta Racolta rememorand cateva din momentele importante ale carierei ei. Prin ce se deosebeste o femeie in mediul de afaceri de barbati? "Femeile nu suporta santajul, amenintarile si, cu atat mai putin, superficialitatea sau chiar fraudele"

ARDAF, (de)sigur

Pe 6 octombrie 1992 s-a infiintat Societatea de Asigurare si Reasigurare Dacia Felix, care avea initial 6 angajati, cu birourile in doua camere de hotelul "Siesta", care asteptau sa vina contractele de la Dacia Felix. Dupa ce Mircea Nicorici a fost numit presedinte al Consiliului de Administratie al bancii, firma care va purta numele ARDAF s-a mutat in noul sediu de pe strada Samuil Micu nr. 7. Steluta Racolta a facut parte din prima organigrama a ARDAF. A fost director de marketing in perioada cand compania s-a dezvoltat, s-a extins in toata tara si si-a castigat clienti independenti. "Cand am ajuns eu in firma nu existau hartii cu antet si nici carti de vizita. Tot atunci am creat logo-ul cu copacul si am inclus ARDAF in numele firmei", isi aminteste fostul director general.

"Am participat la deschiderea majoritatii agentiilor si sucursalelor din Romania, negociam contracte si conducem actiunile de recrutare de personal", spune Racolta.

Intre 1994 si 1996 ARDAF a ajuns sa aiba reprezentante in peste 100 de orase din Romania, iar operatiunile de la Dacia Felix reprezentau numai 10% din cifra de afaceri.

ARDAF devenise o firma de sine statatoare. Ardaf si-a dublat afacerile in lei in ultimii trei ani, iar in euro cresterea a fost de peste 50%. Pe primele sase luni din 2004, compania a ajuns pe locul 5. Valoarea unei actiuni Ardaf pe Rasdaq a scazut de la o medie 1450 de lei acum 12 luni la circa 1.100 de lei acum.

Ardaf, fata fara zestre din industria asigurarilor

Ardaf si-a dublat afacerile in lei in ultimii trei ani, iar in euro cresterea a fost de peste 50%. Compania s-a mentinut in top 5 in aceasta perioada, cu exceptia anului 2003, cand societatile implicate puternic in asigurari de credite si garantii si de pierderi financiare au urcat in clasament ca umare a cresterii exceptionale a creditarii. Pe primele sase luni din 2004, compania a revenit pe locul 5.

"Am reusit sa ramanem in top fara sa avem in spate un fond de investitii (cazul Omniasig - n.red) sau un mare asigurator international (Allianz-Tiriac - n.red) , si fara sa fim mostenitorii vechii companii de stat de asigurari (cazul Asirom si Astra, care provind din ADAS). Noi am fost un fel de fata fara zestre", spune acum, intr-o declaratie de orgoliu, Steluta Racolta.

Liderii companiilor de asigurari stau tot timpul cu ochii pe topul dat de cifra de afaceri, desi de multe ori sustin ca doar nivelul vanzarilor este nerelevant pentru forta unei companii de asigurare, si ca importante sunt solvabilitatea sau profitabilitatea.

Ardaf a coborat doua locuri in clasament in 2003, dar business-ul a crescut. Cea mai mare parte a incasarilor (si a cresterii) a provenit din vanzarile de raspundere civila auto. Au crescut semnificativ si vanzarile in zona asigurarilor de raspundere civila generala.

"Am reusit in 2003 sa fim printre furnizorii asigurarilor de malpraxis (greseli de practica medicala -n.red)", explica Racolta.

In business-ul asigurarilor de credite si garantii si de pierderi financiare (asigurarile prin care bancile isi transfera riscul de nerambursare a creditelor, mai ales de catre persoanele fizice, companiilor de asigurari), Ardaf nu a fost la fel de bine pozitionata ca Asiban sau BCR Asigurari, de exemplu, care au ca actionari banci.

"Noi am lucrat cu mai multe banci, nu am foarte lipiti de o anume banca. Pe de o parte, a fost si rau, pentru ca incasarile n-au crescut corespunzator, dar pe de alta parte a fost si bine, pentru ca din ce se vede acum, cei care au avut expunere mare in acest segment inregistreaza acum daune mari", spune Racolta.

Din punctul de vedere al profitabilitatii, compania a evoluat foarte fluctuant in ultimii trei ani. De la 1 miliard de lei profit net in 2001 la o cifra de afaceri de 482 miliarde lei, deci o rata a marjei de profitabilitate (profit net/cifra de afaceri) microscopica - 0,2%, compania a sarit brusc in 2002 la o rata a profitului de 80 de ori mai mare - 16%.

A fost un profit fortat de noul actionar, Tender Group (ce preluase compania chiar la mijlocul anului 2002) , care a incercat sa-si recupereze astfel investitia?

"Profitul foarte mare din acel an are o singura explicatie: schimbarea reglementarilor contabile de catre Comisia de Supraveghere a Asigurarilor", spune acum Racolta.