Cui ii e frica de outsourcing?

Acum cativa ani, orice discutie despre globalizarea economica era insotita de comentarii descumpanite fata de mobilitatea exagerata a companiilor multinationale, care descoperisera ca oricand isi pot inchide o capacitate de productie dintr-o tara oarecare pentru ca exista o alta mult mai ieftina in alta parte. Viitorul muncitorului industrial din tarile dezvoltate parea subminat de lucratorii din sweatshop-urile asiatice, asa dupa cum viitorul inginerului american sau occidental bine platit parea amenintat de inginerul est-european, dispus sa-si vanda pe bani mult mai putini inteligenta si calificarea. Acum, cand lucrurile s-au mai asezat, analistii mai liberali apreciaza ca outsourcing-ul, adica externalizarea prestarii unui serviciu sau a fabricarii unui produs cu scopul reducerii costurilor, s-a dovedit de fapt un trend sanatos, pentru ca a stimulat cresterea productivitatii globale si a dat un sens nou ideii de concurenta.
Marile companii s-au lansat in ultimul deceniu intr-o campanie sustinuta de folosire a fortei de munca ieftine si calificate din tarile in curs de dezvoltare, incercand sa scada cat mai mult costurile de productie. De la programe software pana la design de chip-uri sau centre de relatii cu clientii infiintate de marile companii de asigurari, marile companii au constatat ca orice se poate transfera catre tarile in curs de dezvoltare, din Europa sau din Asia. "Daca pot sa pun un ban deoparte, aleluia", spune managerul unei corporatii americane, referindu-se la decizia de a inchide departamentul de software al companiei sale si de a cumpara produse similare de la specialisti dintr-o tara in curs de dezvoltare, la costuri care uneori pot fi de pana la zece ori mai mici.
De partea cealalta, piata aleasa pentru outsourcing are si ea de castigat. In domeniul IT, specialistii indieni, chinezi sau filipinezi s-au detasat de departe de restul plutonului, multi dintre ei renuntand sa mai plece la lucru in strainatate, deoarece corporatiile multinationale si-au deschis birouri in aceste tari si angajeaza mii de specialisti. Pe de alta parte, o firma care doreste sa-si simplifice organizarea sau sa scada costurile prin externalizarea unui serviciu sau a unui produs cauta mana de lucru ieftina si calificata, facilitati legislative si fiscale, dar, nu in ultimul rand, incearca sa penetreze pe respectiva piata, in ideea ca la un moment dat sau altul se poate ivi un contract guvernamental sau din domeniul privat.

Modelul indian
Unde ne situam noi in toata aceasta lupta? Undeva pe la coada plutonului, desi de specialisti IT si din alte domenii, calificati si care nu te "ard" la buzunar, nu ducem lipsa. Ba chiar am putea spune ca le ducem dorul, avand in vedere ca multi dintre acestia si-au gasit deja sau isi cauta un loc de munca in strainatate. Outsourcing-ul poate reprezenta o modalitate de a-i mentine in tara.
India este cel mai elocvent exemplu privind succesul outsourcing-ului in domeniul IT. Texas Instruments sau Microsoft sunt doar cateva nume care au decis sa-si deschida in aceasta tara mici uzine in care lucreaza mii de specialisti autohtoni. Nasscom, o asociatie de software, estimeaza ca, pana in 2008, industria de IT va genera venituri de 57 de miliarde de dolari, va crea locuri de munca pentru 4 milioane de persoane si va reprezenta 7% din Produsul Intern Brut al Indiei.
La noi, fenomenul are o amploare mult mai mica, dar nu atat de mica incat sa nu fim nici macar pomeniti in analizele specialistilor occidentali. "Firmele straine aleg sa cumpere soft din Romania din doua motive: preturile noastre sunt foarte mici, iar pe de alta parte suntem mult mai bine pregatiti decat indienii. Pe de alta parte, preturile firmelor romanesti sunt mult mai mici decat cele practicate de indieni, acesta fiind atuul nostru principal in competitia directa cu ei. In general, multi practica urmatorul model: pleaca in strainatate, unde lucreaza o perioada, isi fac ceva contacte, dupa care se intorc in tara si incep o afacere bazandu-se pe aceste relatii", spune Gabriel Bratu, director economic la Datagram Romania, o firma cu opt angajati care ofera solutii de outsourcing pentru firme din Elvetia, Franta si SUA.

Cu ochii in ograda concurentei
"Calificarea fortei de munca din Romania in domeniul comunicatiilor si al tehnologiei informatiei este elementul principal de interes si constituie un avantaj decisiv in selectarea partenerilor de afaceri. Pentru identificarea si selectarea unui partener de outsourcing se iau in considerare calitatea, productivitatea, certificarile si abilitatile de care dispune o companie, pozitionarea in lantul de creare a valorilor, stabilitatea financiara etc", spune Adriana ticau, secretar de stat in Ministerul Comunicatiei si Tehnologiei Informatiei (MCTI).
In urmatoarele luni, MCTI si guvernul indian vor organiza in Romania un seminar pe tema outsourcing-ului, dat fiind ca, potrivit oficialilor ministerului, exista numeroase companii indiene de soft care intentioneaza sa lucreze impreuna cu specialistii romani sau chiar sa faca outsourcing in Romania pentru unele din produsele lor. "Seminarul va fi, pentru toate companiile participante, un prilej de stabilire de contacte si initiere de relatii de afaceri in domeniu", apreciaza ticau.
Deocamdata, in Romania nu exista date statistice privind valoarea pietei de outsourcing, singura certitudine fiind ca majoritatea serviciilor de outsourcing se realizeaza in sectorul privat. La scara globala, conform unui studiu Gartner, valoarea pietei de outsourcing se ridica, in 1999, la 208 milioane de dolari, iar pentru 2004 este estimata sa ajunga la 543 miliarde de dolari. Pentru Statele Unite, studiul apreciaza ca piata de outsourcing va atinge, pana in 2004, valoarea de 61,6 miliarde de dolari.

Alcatel instruieste 2.000 de specialisti straini
In zona activitatii de tehnologie inalta nu se poate vorbi de o mutare ca si cum ai transfera o fabrica de confectii din Germania in China, spune Emil Visloguzov, purtator de cuvant al Alcatel Romania. "Alcatel a dezvoltat capacitati de productie a sistemelor complexe spre zonele unde exista forta de munca foarte calificata si la preturi competitive".
Din cei 1.000 de angajati din Romania ai companiei franceze Alcatel, unul dintre cei mai importanti producatori mondiali de echipamente de telecomunicatii, pe partea de software lucreaza o echipa puternica de 500 de ingineri softisti, carora li se adauga partea de productie a centralelor mari telefonice folosite in peste 140 de tari cu peste 200 de milioane de abonati. "Anul trecut, in afara de cele trei mari programe dezvoltate pana acum, am initiat o a patra componenta de software - sisteme de semnalizare pentru liniile ferate, la care lucreaza o echipa de 10 softisti. In afara de acestea am devenit si centru regional de training in domeniul telecomunicatiilor, unde pregatim circa 2.000 de specialisti, care provin din toate colturile lumii", spune oficialul Alcatel.
Visloguzov mai spune ca forta de munca foarte calificata si in acelasi timp ieftina nu ar fi cantarit atat de mult in decizia Alcatel privind dezvoltarea activitatii sale in Romania daca nu ar fi existat si o piata buna de desfacere pentru aceste produse.

Siemens Business Services va exporta software
"In anul financiar care urmeaza (octombrie 2003 - septembrie 2004), outsourcingul va fi unul dintre obiectivele strategice ale companiei noastre, in masura in care aceasta piata se va maturiza si astfel de servicii vor fi intelese si cerute si in Romania", spune Sandra Jitianu, HR & Marketing Communications la Siemens Business Services.
Infiintata in 1998, Siemens Business Services este reprezentanta grupului german in Romania pentru dezvoltarea de solutii de soft impreuna cu partenerii locali.
Jitianu mai spune ca programele pe care le dezvolta softistii din Romania si care au fost deja implementate in diferite institutii publice sau in domeniul privat vor fi destinate si exportului.

Ipacri a dezvoltat programe pentru Posta italiana
Furnizorul de soft Ipacri Romania a semnat un contract de 600.000 de dolari pentru dezvoltarea unei aplicatii software pentru cu Serviciile Postale din Italia, care permite urmarirea la nivel national a traseului corespondentei cu caracter special. Aplicatia a fost instalata in peste 2.400 de oficii postale din Italia, urmand ca in acest an sa fie extinsa in cele aproximativ 10.000 de oficii postale de pe teritoriul acestei tari. Software-ul dezvoltat de Ipacri permite gestiunea corespondentei la nivelul oficiului postal si urmarirea unei scrisori de la ghiseu pana la livrarea acesteia catre destinatar.
In cazul Ipacri, avantajul care i-a permis sa obtina contractul este acela de a avea un actionar majoritar italian - Elsag, una dintre cele mai mari companii IT din Italia. Aplicatia pentru Posta italiana a fost dezvoltata, de altfel, in parteneriat cu Elsag.

Philips transfera o parte din productie la Timisoara
Pierderile record din 2001, de peste doua miliarde si jumatate de euro, au silit compania Philips, cel mai mare producator european de electronice de consum, sa se restructureze, prin desfiintarea sau vanzarea unor divizii si prin relocarea unor activitati in scopul reducerii costurilor. Anul trecut, intreaga productie de telefoane fara fir de tip DECT (Digital Enhanced Cordless Telecommunications) a fost transferata la Solectron Timisoara, unitate de productie a Solectron SUA.
Aceasta din urma decisese sa-si transfere, la randul ei, o parte din productia de la filiala din Franta catre Romania si China, in cautare de locatii cu costuri mai reduse, dupa ce inchisese o uzina din Franta si dupa ce aplicase o drastica politica de reducere de personal la alte capacitati din aceeasi tara. Din 1998 pana in 2002, Solectron a investit in fabrica de componente electronice la Timisoara peste 150 milioane de dolari.

Romaero Baneasa: componente pentru avioanele NATO
La alte capitole, cum ar fi furnizarea de piese de schimb pentru componente militare sau pentru automobilele occidentale, stam un pic mai bine, pe de o parte datorita legaturilor mai vechi dintre diversii producatori autohtoni si marii giganti mondiali, iar pe de alta parte in conditiile in care contractele de acest fel se dovedesc deocamdata unica solutie de relansare a industriei de aparare.
Compania Romaero, furnizor de tehnica de aviatie civila si militara, a semnat anul trecut cu firma British Air Systems un contract in valoare de 500.000 de dolari pentru furnizarea unor componente din aripa avionului de supraveghere navala NimRod, viitorul avion-standard al NATO. "Programul de constructie a avionului NimRod se poate dovedi foarte benefic pentru noi daca vom reusi sa dovedim partii engleze ca suntem furnizori seriosi, atat prin prisma calitatii componentelor, cat si a timpului de livrare", spune Francisc Toba, directorul societatii. Romaero si Philips sunt singurele companii din afara Marii Britanii care participa la programul britanic de constructie a avioanelor militare.
British Air Systems planuieste sa construiasca 18 aparate NimRod pentru modernizarea flotei britanice. Intentii pentru achizitionarea acestui tip de avion au venit si din partea SUA, a Japoniei si a Australiei.

Turbomecanica lucreaza pentru General Electric
Turbomecanica Bucuresti reuseste de ani buni de zile sa traiasca destul de bine din comenzile pe care le executa pentru General Electric Aircraft Engines (GEAE), principalul producator mondial de motoare pentru aeronave civile si militare, filiala a concernului american General Electric. Cifra de afaceri a societatii Turbomecanica in anul 2001 s-a ridicat la circa 20 milioane de dolari, mai mult de jumatate din productie fiind realizata in baza contractelor incheiate cu GEAE.
Mai mult, Turbomecanica a infiintat in primavara anului trecut cu GEAE o societate mixta pentru realizarea de componente pentru motoare cu reactie. "Acest eveniment constituie o noua etapa a colaborarii dintre General Electric si Turbomecanica, dupa ce aceasta din urma a fost, in ultimii ani, furnizor de componente de inalta calitate catre compania americana. Societatea mixta astfel creata este prima societate de productie a General Electric in Romania, imbunatatind pozitia competitionala a GE in Europa si constituind un aport de tehnica moderna pentru industria aviatica romaneasca", spuneau la vremea respectiva oficialii guvernamentali.

Cutii de viteza pentru Mercedes la Cugir
Concernul auto DaimlerChrysler s-a orientat catre fosta uzina de armament de la Cugir pentru a integra aici productia cutiilor de viteza pentru Mercedes. Dupa o colaborare de peste opt ani in care au inceput cu roti dintate si butuci canelati, piese pentru cutiile de viteza de la modelele Mercedes A Klasse, concernul DaimlerChrysler a decis sa infiinteze in urma cu doi ani o societate mixta cu uzina din Cugir.
Star Transmission, societatea mixta infiintata de Uzina Mecanica Cugir si compania DaimlerChrysler, intentioneaza sa investeasca in acest an 5,5 milioane de euro pentru achizitia a doua noi linii de productie a pieselor pentru cutiile de viteza care echipeaza automobilele Mercedes.
Strategia de dezvoltare a activitatii firmei mixte, unde acum lucreaza 200 de angajati, prevede posibilitatea ca, dupa primii trei ani de activitate, in functie si de rezultatele obtinute pana atunci, la Cugir sa fie transferata productia intregii cutii de viteze pentru diverse modele de automobile Mercedes.

Desant Electrolux asteptat la Satu Mare
Furnizorul de produse electrocasnice AB Electrolux a anuntat, la finele anului trecut, ca intentioneaza sa-si transfere o parte din activitatile sale din Suedia, Italia si Germania la societatea Samus Satu Mare, ca parte a unui program de restructurare a companiei la nivel global. Operatiunea vizeaza relocarea pe piata romaneasca a productiei de masini de gatit.
Decizia finala nu a fost luata insa, din cauza problemelor sociale care au aparut la Satu Mare si care au culminat cu greva generala declansata la sfarsitul lunii trecute, din cauza faptului ca patronatul n-a acceptat majorarea salariilor cu procentul solicitat de angajati. La ora actuala, la Electrolux Satu Mare lucreaza circa 1.150 de angajati.
Grupul Electrolux este prezent in Romania de la sfarsitul anului 1995, iar din 1997 este actionar majoritar al producatorului de aragazuri Samus Satu Mare. In timp, Electrolux a transferat la Satu Mare linii de productie din Italia si din alte tari, Romania fiind singura tara in care compania produce marca de aragaz Penny si devenind o sursa de aprovizionare cu produse Electrolux pentru mai multe tari din Europa, intre are Spania si Federatia Rusa.