Cum poti sa castigi cinstit zece milioane de dolari

In vara anului 1996, o fundatie americana anunta punerea la bataie a celui mai mare premiu din istoria aviatiei, X Prize (Premiul X), in valoare de 10 milioane de dolari. Conditiile erau pe cat de simple, pe atat de greu de indeplinit: construirea, cu fonduri exclusiv private, a unui vehicul spatial care sa transporte trei oameni la 100 de kilometri de pamant, sa-i aduca inapoi teferi si sa repete actiunea in interval de doua saptamani cu aceeasi naveta. Un numar de 26 de echipe din sapte tari s-au incumetat sa-si incerce norocul in acest proiect, printre care si una din Romania. Cativa absolventi ai Facutatii de Inginerie Aerospatiala din Bucuresti incearca sa construiasca o nava care sa transporte trei oameni in spatiu. Romanii au un buget mic, dar pun mult suflet in acest senzational concurs si spera sa fie ei cei premiati pentru construirea uneia din primele nave cosmice private din lume.

"Ideea de nava spatiala privata duce cu gandul la viitoare excursii in Cosmos pentru oamenii bogati. Deocamdata insa, telul nostru este doar sa transportam trei oameni bine antrenati la 100 de kilometri de pamant, intr-un zbor de 15 minute. Aici va trebui sa ajungem", declara Bogdan Zburlea, managerul de proiect al primei organizatii particulare aerospatiale din Romania.

Asociatia Romana pentru Cosmonautica si Aeronautica (ARCA) a fost infiintata in 1999 de catre un grup de absolventi ai Facutatii de Inginerie Aerospatiala din Bucuresti, avand drept scop sa promoveze "proiecte aerospatiale si alte activitati legate de domeniul aerospatial civil" - cu alte cuvinte, sa schimbe ceva in privinta nivelului scazut al cercetarii aerospatiale din Romania. Organizatia a avut un buget extrem de redus in primii ani, insa treptat a reusit sa atraga sponsorizari din partea unor companii ca Rompetrol, Oltchim Ramnicu-Valcea, IMSAT si a Rotary Club. Primul proiect al asociatiei a fost un motor racheta de inalta performanta, cu 85.000 kgf si patru camere de ardere, alimentate cu oxigen lichid si kerosen. Ulterior, ARCA a participat la construirea observatorului astronomic din Ramnicu-Valcea, a editat materiale despre eclipsa din 1999 si a publicat o carte despre programul misiunii Apollo 11 din 1969.

Inca 200.000 de dolari si gata

ARCA a devenit mai cunoscuta pentru public in ultimii doi ani, din momentul in care a fost acceptata in cursa pentru XPrize, cea mai ambitioasa competitie adresata vreodata sectorului privat din aeronautica. Munca pentru concursul X Prize a inceput intr-un atelier inchiriat in Ramnicu-Valcea, unde cei sapte membri ai echipei ARCA au reusit sa realizeze subansamblele pentru vehiculul spatial. In august 2002, Ministerul Tineretului si Sportului a sponsorizat o prezentare publica a proiectului, care a atras interesul unor sponsori privati: ARCA a reusit astfel sa aiba propriul atelier si instrumente de inalta precizie, cu care a putut construi motorul si a inceput primele teste.

In competitia X-Prize, romanii au intrat in septembrie 2002, alaturi de alte 25 de echipe din sase tari (Argentina, Canada, Israel, Marea Britanie, Rusia si SUA). Nava romaneasca se va numi "Orizont", va avea o lungime de 14 metri, un diametru de 1,3 metri si va cantari 7 tone, adica aproximativ cat sapte Dacii. "Desi pare incredibil, acum nu mai avem nevoie decat de 200.000 de dolari. Speram sa atragem sponsorizarea necesara, mai ales ca experimentele facute pana acum dau rezultate foarte bune. Desi avem cea mai saraca echipa din XPrize, credem in sansa noastra", spune Zburlea.

Constructorii romani de nave cosmice au insa de infruntat echipe ale caror buget depaseste un milion de dolari. Scaled Corporation, de pilda, una din asociatiile americane inscrise la concurs, a reusit deja sa construiasca o naveta care a depasit in zbor bariera sunetului la o inaltime de 70.000 de metri, transportand o singura persoana.

Pentru glorie, dar mai mult pentru bani

"X Prize a fost creat pentru a atrage cele mai stralucite minti din industria aerospatiala. Este o incercare de a depasi din nou ceea ce ieri era considerat imposibil, astazi e considerat un vis, iar maine va fi realitate", declara presedintele Fundatiei X-Prize, intreprinzatorul Peter Diamandis. Personalitati ca Sir Arthur C. Clark, cosmonautul John Glenn sau actorul Tom Hanks sunt doar cativa din sustinatorii cursei spatiale X-Prize. Proiectul s-a inspirat din premiile puse la bataie la inceputul secolului XX pentru pionierii aviatiei. Cel mai spectaculos dintre ele, Orteig, in valoare de 25.000 de dolari, a fost castigat de Charles Lindbergh, primul om care a traversat cu un avion Atlanticul, de la New York la Paris. "X Prize" nu este prima cursa spatiala din lume. In timpul Razboiului Rece, batalia de cucerire a spatiului cosmic intre SUA si fosta URSS a fost o lupta a orgoliilor si a invidiilor. Castigatoare a iesit pana la urma omenirea, care a reusit, intr-o jumatate de secol, sa trimita primul om in spatiu si apoi sa ajunga pe Luna.

Ideea lui Peter Diamandis este sa incurajeze crearea unei noi generatii de vehicule suborbitale cu pilot, necesare dezvoltarii turismului spatial (deocamdata, nici o legatura intre acest scop si programul spatial al administratiei Bush). Exploatarea comerciala a spatiului cosmic nu e deloc un vis nou, iar proiectele de transport de calatori sau de transport de marfa abunda in lumea industriei aeronautice. Totusi, pana acum singurele rachete care s-au dovedit eficiente din punct de vedere comercial au fost cele purtatoare de sateliti. Concursul X-Prize urmareste tocmai sa deschida drumul pentru uzul civil al rachetelor suborbitale, care pana acum au fost folosite numai in scopuri militare si stiintifice.

Turism spatial orbital exista deja; americanul Dennis Tito, in 2001, si sud-africanul Mark Shuttleworth, in 2002, au calatorit in Cosmos la bordul Statiei Spatiale Internationale, platind fiecare pentru acest lux cate 20 de milioane de dolari. Sumele cerute insa pentru astfel de excursii sunt insa mult prea mari pentru a permite o piata adevarata a turismului spatial, iar frecventa lansarii unor astfel de vehicule cosmice este destul de redusa. In schimb, turismul spatial suborbital va fi mai accesibil, iar navele respective vor putea fi lansate cu o frecventa rezonabila. Ideea nu mai pare de mult o ciudatenie, iar faptul ca si o echipa romaneasca se incumeta sa participe la realizarea ei dovedeste ca, la fel ca si in alte domenii, tot initiativele private sunt cele prin care Romania are sansele cele mai mari sa-si faca o imagine buna in strainatate.