Afaceri de la zero

Dar ce-am pierdut peste an recuperam de Halloween

15.09.2004, 00:00 Autori: Anca Rif, ZF Transilvania , Dana Ciriperu


La prima vedere, confectionarea si inchirierea costumelor de carnaval ar parea o afacere extrem de profitabila si in Romania, o data ce companiile multinationale au inceput sa aduca la noi cultura carnavalurilor din Occident. Doi producatori clujeni care au incercat sa-si construiasca afacerile pe aceasta prezumtie dezvaluie insa problemele unei piete in formare, destul de reticenta inca la petrecerile mascate si la balurile regizate. Deocamdata, cele mai multe comenzi pentru astfel de firme vin de la teatre, iar sansa de dezvoltare a activitatii lor se leaga de inmultirea teatrelor particulare.



In lume, oferta de accesorii pentru carnaval nu se limiteaza doar la costumul propriu-zis; exista produse speciale de machiaj sau decoratiuni pentru petrecere care contribuie la autenticitatea povestilor, iar majoritatea evenimentelor festive de peste an, in Europa, dar si in America, presupun prezenta mastilor sau a costumelor speciale. In Romania insa, productia de costume de carnaval nu reprezinta inca o afacere de succes, cu toate ca premisele pentru asa ceva exista, avand in vedere ineditul domeniului, de acelasi gen ca livrarea de baloane pentru petreceri sau inchirierea de Mos Craciuni.



Pentru Marieta Barta, aventura a pornit in 1995, cu prima serbare a celei mai mici membre a familiei. "Rolul ei era acela al unei flori de mac si a trebuit sa-i cream un costum pe masura", isi aminteste administratoarea firmei clujene Adela. Anul urmator, Zana Zorilor a presupus un costum mult mai complex, pentru care s-a cheltuit o suma similara celei necesare pentru confectionarea unei rochii de mireasa. S-au conturat astfel coordonatele unei afaceri de familie: si-au cumparat doua masini de cusut, au investit in materiale textile si au inceput sa imbrace copiii pentru spectacole.





Masti pentru Austria



Firma Katya din Cluj confectioneaza costume de carnaval din 1994, dar clientii cei mai importanti sunt teatrele, magazinele de cadouri si suveniruri, artistii sau organizatorii de spectacole. Mastile venetiene pictate, imbracate in plus, costa circa sase euro, in timp ce in strainatate cea mai ieftina masca valoreaza minim 15 euro. "In 1993 am lucrat pentru o clienta din Austria care avea acolo un magazin de inchirieri de costume de carnaval. Ea a insistat sa incepem sa cream astfel de costume si la Cluj, pentru ca piata are un potential enorm. Ea ne-a adus documentatia, iar la inceput costumele create de noi erau foarte modeste. In prezent dispunem de costume care ne pot aduce incasari de 70 de milioane de lei", spune Marta Rusu, patroana firmei Katya.



In 1992, Marta Rusu a confectionat primele palarii, studiind pur si simplu manualele din care se preda la scolile de meserii. Ulterior, impreuna cu angajatele ei, a facut practica la salonul unuia dintre cei mai celebri palarieri ai Clujului. Pe parcursul deceniului trecut, a reusit sa-si promoveze produsele participand la parade de moda, la creatii ale studentilor de la design vestimentar ori la lansari de produse pentru compania de cosmetice Farmec. In 2003, firma Katya a avut o cifra de afaceri de 366 milioane de lei, iar pe primele sase luni din 2004 a incasat 235 de milioane de lei, din care vanzarile de masti au reprezentat 178 de milioane de lei, iar inchirierile 56 de milioane de lei.





Target: gradinitele



Gradinitele clujene, targetul cel mai apropiat de oferta firmei Adela, au fost reticente la inceput fata de oferta inedita a firmei. Cele doua asociate, mama si fiica, inca sustin insa ideea ca, atata timp cat exista putere de munca, poti realiza orice. "Am amenajat spatiul la gradinita unde era nepotica noastra. Copiii au fost incantati de lumea lui Walt Disney si a lui Hanna si Barbera. Am realizat mobilier pur si simplu din cuburi de lemn pe care educatoarele doreau sa le arunce. La serbarea de Craciun am confectionat costume pentru 20 de copii: rochite sau costumase, pantaloni, sosete, dantele colorate asortate cu costumele", explica Marieta Barta.



Ulterior, educatoarele le-au trimis primii clienti, intr-o perioada in care familia Barta nici nu se gandea ca ar putea crea costume de carnaval. In 2002 au executat primele costume pentru inchiriat. "Afacerea se transforma treptat in hobby, nu te plictisesti niciodata, pentru ca nu e munca de serie, iar costumele pot fi lucrate si in cateva saptamani. Cea mai mare satisfactie o ai in momentul cand vezi bucuria pe chipul unui copil care a fost pentru cateva momente print", declara Marieta Barta.



Si pentru Marta Rusu, ceea ce face e o sursa de placere, chiar daca afacerea ei nu se afla pe lista celor mai profitabile. "Teatrele aduc mereu noi conceptii legate de vestimentatie, ajungi sa realizezi lucruri pe care nu-ti inchipuiai ca le poti executa vreodata. E o lume plina de idei inovatoare, cu care trebuie sa fii mereu la curent", afirma Rusu.





Petreceri private si costume de groaza



Clientii firmei Adela sunt in general parintii mai instariti care organizeaza petreceri particulare pentru copiii lor. Nu vin doar din Cluj, ci si din Bistrita, Turda sau Alba. "Deocamdata nu am creat costume pentru sarbatorile americane care se celebreaza si la noi. Nu stiu sa fac costume sinistre, dar voi incepe anul acesta sa creez si astfel de costume", declara Marieta Barta, pentru care sarbatoarea de Halloween tinde sa devina cel mai important eveniment al toamnei.



Firma Adela are peste 300 de tinute de carnaval care pot fi inchiriate de catre cei mici, iar tarifele difera in functie de complexitatea costumului. "O rochita de zana cu ornamente, baghete si manusi este inchiriata cu 600.000 de lei", explica Adela Barta, cumnata si asociata Marietei, care subliniaza ca o astfel de creatie poate fi purtata de orice domnisoara de onoare. "Ma asteptam la mai multa receptivitate din partea clujenilor, in special din partea firmelor care organizeaza tot felul de petreceri. In Occident exista o alta cultura a balurilor mascate, care la noi a patruns doar odata cu marile corporatii multinationale. Piata va evolua pozitiv", estimeaza Marieta Barta.





De opt ori pretul biletului de transport



Pentru firma Katya exista trei perioade in activitatea de inchiriere a costumelor de carnaval: inceputul lui noiembrie, dominat de Halloween, cand sunt la moda sperietoarele, scheletele, vampirii si vrajitoarele, luna decembrie, cu costume de oameni de zapada, fulgi de nea, cei trei magi sau Fecioara Maria, si luna iunie, cand serbarile de sfarsit de an scolar inseamna, in functie de fantezia profesorilor si a parintilor, intalniri cu printi, printese, zane sau imparati. "Preferintele se schimba de la an la an. Anul acesta, de pilda, toti baietii vor sa fie printi, iar fetele printese. Nu facem costume la intamplare, ci in functie de cerere. Din pacate nu putem ?lucra? si la machiajul personajelor. De la noi inchiriaza doar vestimentatia, iar ei isi adapteaza infatisarea la costumul creat de noi", spune Marta Rusu.



Firma Katya isi stabileste tarifele dupa un indemn al unei cliente din Germania: pretul costumului de inchiriat trebuie sa fie de opt ori pretul biletului de transport din localitate. "Clujul incepe sa se dezvolte in privinta balurilor mascate, a carnavalurilor. Firmele straine au adus aceasta moda in Cluj. Se serbeaza diferite evenimente, prilej de a organiza petreceri cu ?costume obligatorii?", spune Marta Rusu.





Totul e sa-i cunosti pe scenografi



Firma Katya primeste comenzi din partea teatrelor din toata tara. Teatrul National din Cluj, Teatrul Maghiar, Opera Romana din Cluj, Teatrul din Sfantu Gheorghe sunt doar cativa dintre colaboratorii firmei clujene, care are un "portofoliu" de peste 20 de institutii culturale din Romania.



"Relatia cea mai stransa este cu scenografii. Ei trimit schite si detaliaza toate pretentiile pe care le au in legatura cu un costum", explica Marta Rusu, a carei experienta in materie de costume pentru teatru a fost acumulata pe parcursul unui an de activitate la Opera din Cluj. "Am invatat sa fac palarii spectaculoase si creatii vestimentare de scena. Am colaborat cu scenografi clujeni care lucrau si la alte teatre din tara. Asa s-a inchegat colaborarea cu ei. In 1992 am creat prima palarie din viata mea", isi aminteste Marta Rusu.



"Colaborarea cu oamenii din teatru a fost cea care a determinat, de fapt, dezvoltarea firmei noastre, pentru ca am invatat multe de la ei. Fiecare are un stil propriu, un gust in materie de moda, fiecare are o alta scoala, accentueaza alte tendinte", spune proprietara Katya.



Firma clujeana a lucrat cu nume mari din scenografia romaneasca: Adriana Grand, Andrei Schiopu, Theodor Ciupe, cu totii colaboratori ai teatrului din Cluj, Vioara Bara de la Oradea sau Eugenia Tarasescu-Jianu din Constanta. "In prezent, cea mai mare parte a activitatii nostre consta in confectionarea palariilor de epoca, a meloanelor si a jobenelor", afirma Marta Rusu, care sustine ca ar putea sa mareasca atelierul pentru teatru, atunci cand cererile din acest domeniu vor fi mai consistente.



"Teatrele sunt destul de sarace, majoritatea au casat costume vechi de peste 30 de ani, le-au modificat si le-au adaptat la cerintele din prezent. Putine sunt cele care investesc in noi costume de scena", mentioneaza Marta Rusu.





Primele comenzi de la teatre particulare



Inainte de 1989, teatrele si operele nationale aveau proprii palarieri si creatori de costume. In prezent, numarul lor a scazut considerabil, iar cei care nu mai au creatori proprii apeleaza la firme din afara domeniului. Majoritatea colaborarilor pe care le-a avut pana in prezent firma Katya s-au datorat recomandarilor unor scenografi care cunosteau calitatea lucrarilor. "E mai indicat ca scenografii sa vina cu ideile referitoare la conceptia costumului, pentru ca trebuie sa existe armonie intre acesta si decor, personaj si interpret. Daca ti se da mana libera, e mai greu sa identifici trasaturile personajului", este de parere Marta Rusu.



Pentru spectacolul "Regele moare", de Eugen Ionescu, firma Katya a lucrat costume exclusiv din piele, iar actorii pe care i-a imbracat au fost Marius Bodochi si Florina Cercel. Costumul lui Dorel Visan din Falstaff a fost creat tot de catre firma clujeana. "Unii scenografi ne invata ce trebuie sa facem, altii ne lasa sa hotaram noi. Important este ca am gasit intotdeauna solutiile potrivite. Se negociaza costumul de baza, care se completeaza pe parcurs cu detaliile cerute de scenografi", explica Marta Rusu. Anul acesta firma sa a primit primele comenzi din partea unor teatre particulare din Bucuresti.
transilvania@zf.ro

O campanie Ziarul Financiar Banca Transilvania