Ei stiu doar sa invarta banii, dar noi ii invatam sa le puna lacat

Afacerile merg, incep sa curga banii, iar acestia trebuie pusi bine. Cativa investitori autohtoni au descoperit ca se pot face afaceri bune din grija fata de banii altora. Principalii clienti ai companiilor producatoare de case de bani si seifuri din Romania sunt companiile multinationale, institutiile financiar-bancare, societatile cu o cultura a sigurantei, in mare parte importata.

In 1960, Frank Sinatra, Dean Martin si restul "gastii" Rat Pack dadeau nastere unui film care a ramas un adevarat "clasic in viata": Ocean''s 11.

Remake-ul din 2001 al lui Steven Soderbergh s-a dovedit "si mai tare" decat prima versiune cinematografica: seiful casinoului devenise "la fel de sigur precum un depozit de rachete nucleare".

Partea cu seiful a fost, in mod firesc, actualizata in film dat fiind ca, in viata de zi cu zi, gradul de siguranta al caselor de bani a sporit, iar afacerea in sine a inceput sa se dezvolte si in tarile est-europene unde, pana mai ieri, capitalismul era un principiu de dictionar. Nici in acest domeniu Romania nu face exceptie de la regula, cateva firme autohtone producatoare incercand sa "sparga" o piata plina de importuri si seifuri necertificate.

Securo Tech SRL, o firma aradeana cu capital integral german, a inceput sa functioneze in 1996, fiind infiintata de Burg-Wachter KG Germania, o societate cu traditie in domeniul mecanismelor si produselor de tehnica de securitate.

Initial, compania producea lacate, dar folosindu-se de infuzia de know-how, utilaje speciale si cursuri de specialitate a personalului, s-a dezvoltat foarte repede, ajungand azi sa produca mai multe tipuri de lacate, broaste, casete de valori, casete pentru chei, dulapuri de valori si case de bani in gradul I si II de siguranta la efractie.

"Casele de bani se produc in cinci tipodimensiuni, iar ca sistem de inchidere se folosesc incuietori mecanice, electronice, cu cartela de proximitate sau diferite combinatii intre acestea. Productia se executa in serie, comenzile externe depasind cu mult comenzile la nivel intern.

Din 1998 si pana in prezent au fost produse peste 10.000 de case de bani in diferite grade de siguranta, majoritatea pentru piata externa", a declarat Silviu Cucuiu, directorul firmei Securo Tech. Produsele fabricate la Arad se comercializeaza prin Burg-Wachter KG, circa 60% din cifra de afaceri a companiei fiind obtinuta din operatiunile de export.



Banii din perete

Domeniul este deosebit de vast si complex, iar fiecare grupa de clienti are solicitari specifice.

Astfel, persoanele fizice doresc seifuri de dimensiuni si de grade de rezistenta reduse in scopul pastrarii de bijuterii, bani, acte. Cei care isi construiesc sau renoveaza casa opteaza intotdeauna pentru case de bani ce se inzidesc in perete. Majoritatea persoanelor juridice solicita seifuri de dimensiuni mai mari, cu grade de siguranta mai ridicate si cu un volum interior mai mare.

"Institutiile financiar-bancare prefera casele de bani cu grade de rezistenta mare sau foarte mare, cu doua incuietori. Interesanta este reticenta utilizatorilor bancari fata de incuietoarea cu cifru electronic. Acestia prefera incuietoarea cu cifru mecanic in ciuda dezavantajelor acestor incuietori fata de cea cu cifru electronic. Incuietoarea electronica dispune de o serie intreaga de functii ce nu pot fi realizate de cea cu cifru mecanic: intarziere la deschidere, acceptul utilizaririi a doua sau mai multe coduri de acces, fie independent, fie in succesiune, posibilitatea de interfatare cu sistemul informatizat de paza, posibilitatea de memorare a operatiilor si utilizatorilor, posibilitatea inlocuirii codului numeric cu sisteme biometrice sau cu cartele si multe altele", explica directorul general al firmei Securo Tech.

Potrivit acestuia, pretul unui seif incepe de la 100 de euro, pentru cel mai simplu model destinat persoanelor fizice si poate ajunge si la 15.000-20.000 de euro, pentru casele de bani masive vandute catre banci, companii de asigurari si alte companii care vehiculeaza sume importante de bani.

"In general, societatile comerciale autohtone decid sa-si protejeze bunurile dupa ce au fost motivate de aparitia unor stiri in mass-media sau dupa ce au fost victimele unor furturi", spune Cucuiu.

Printre cei care au ales sa isi tina banii in seifurile fabricate de Securo Tech se numara BNR, CEC, BCR, BRD, Porsche Romania SA, Omniasig, Hotel Iaki Mamaia, Casino Hilton Bucuresti, Billa Romania, Profi Romfood, Selgros Cash&Carry, Carpat Air, Malev Romania, Terapia, L''Oreal Romania, Holcim si multi altii.

"Interesant este faptul ca ponderea persoanelor fizice cu venituri medii in numarul clientilor nostri incepe sa creasca accentuat in ultima perioada. Acest fapt poate fi pus in seama introducerii pe piata romaneasca a unor produse de dimensiuni mai mici, grad de siguranta mai mic, cu un pret accesibil. Desi piata caselor de bani se dezvolta, in prezent consider ca indicele de crestere al acestui sector se afla sub indicele cresterii consumului pentru bunurile de folosinta indelungata", e de parere Silviu Cucuiu.



Clienti cu pretentii - companiile farmaceutice si de IT

Potrivit acestuia, retelele de magazine prefera case de bani cu grade de rezistenta si dimensiuni mari si foarte mari si seifuri cu preturi reduse pentru expunere si vanzare.

Hotelurile sunt adeptele depozitarii banilor si bunurilor in case de bani cu grade de rezistenta foarte mare si de dimensiuni mari pentru receptie, iar pentru camere se prefera casele de bani de dimensiuni mai mici. In acest ultim caz, seifurile de camera sunt dotate cu incuietoare electronica ce functioneaza cu doua coduri in regim independent - unul al managerului hotelului si celalalt al turistului.

"Printre clientii cu pretentii deosebite se numara cei din industria farmaceutica, IT, care au nevoie de case de bani cu rezistenta garantata la incendiu, apa, gaze si influenta magnetica. O categorie aparte o reprezinta vanatorii si persoanele cu permis de portarma care doresc seifuri pentru pastrarea armelor pe care le poseda", explica managerul firmei Securo Tech.

Dat fiind specificul pietei si confidentialitatea aferenta acestui domeniu, este greu de realizat o estimare reala a volumului vanzarilor pe aceasta piata. Un impediment in aceasta directie este si prezenta pe piata a unor produse necertificate, la preturi foarte mici comparativ cu cele produse de firmele autohtone.

"Astfel de case de bani au un aspect masiv si pot fi deschise cu o masina de gaurit mai serioasa si cu un levier in mai putin de doua minute de catre un profesionist. In plus, nu corespund cerintelor Legii 333/2003 si ale normelor de aplicare a acesteia, ca sa nu mai vorbim de normele europene si romane. De foarte multe ori primeaza in alegerea casei de bani pretul, certificarile si agrementarile nefiind in atentia celui care achizitioneaza. Totusi, estimez un numar de 1.500-3.000 de bucati de case de bani certificate vandute anual si o piata de 1-2 milioane de euro", spune Silviu Cucuiu.

Firma aradeana a inregistrat pe primul trimestru al anului 2005 vanzari cu aproximativ 50% mai mari decat in perioada similara a anului trecut.

Avand in vedere contractele semnate in cursul acestui an, conducerea companiei estimeaza o crestere accentuata a vanzarilor pe intreg anul.

Cifra de afaceri aferenta anului 2004 a crescut cu 23% fata de anul anterior cand, potrivit datelor oficiale, s-au inregistrat aproximativ 1,1 milioane de euro. Gama de case de bani este completata si de alte produse marca Burg-Wachter KG (lacate, placi de inchidere, incuietori electronice pentru usi etc.), contributia vanzarilor de case de bani din totalul cifrei de afaceri fiind de aproximativ 85-90%.

"Pentru anul 2005 estimam o crestere de 15-25% a cifrei de afaceri datorata in principal extinderii ariei de acoperire a partenerilor si distribuitorilor nostri, introducerii unor noi produse si semnarii unor importante contracte de colaborare cu reprezentantele din Romania ale unor companii internationale. Anul trecut investitiile au fost indreptate cu precadere in dotarea cu utilaje noi, in cresterea calitatii si productivitatii. In 2005 si 2006 se vor face investitii in vederea introducerii in fabricatie a caselor de bani cu grade de rezistenta la efractie 3 si 5", spune Silviu Cucuiu.



Fiica vechiului Ucecom

Una dintre cele mai vechi companii producatoare de case de bani de pe piata este firma clujeana Metalurgia, care a luat fiinta in 1980, in economia centralizata.

In prezent, societatea are mai multe sectii care, pe langa productia de case de bani, usi de tezaur, cutii de valori si dulapuri antifoc, mai executa si bijuterii din aur.

"25% din cifra de afaceri este obtinuta din productia de case de bani. Am putea face mai mult, dar pe piata de profil este o invazie de produse importate aduse de italieni si arabi si care se vand la preturi modice", spune Ioan Herta, managerul companiei clujene.

Cu toate acestea, de-a lungul anilor, in portofoliul companiei s-au inscris firme precum Banca Transilvania, Banc Post, Petrom, Banca Italo-Romena, Bankcoop, SNCFR, Renel, Astra Oradea, Consiliul Judetean Cluj, precum si case de schimb valutar din judetul Cluj.

"Inainte de 1989, apartineam de UCECOM, aceasta distribuind toate comenzile. Asa se facea ca piata noastra de desfacere era intreaga tara. Astazi producem in jur de 24 de case de bani pe an, dar am putea realiza 70 daca ar fi comenzi. Pentru export nu am produs deoarece e nevoie de omologari speciale care costa foarte mult, or in acest moment am preluat o societate care trebuie restructurata si adusa pe linia de plutire. In 2003, am avut o cifra de afaceri de 150.000 de euro, iar pentru 2005 estimam aproximativ 200.000 de euro", explica Ioan Herta.

Potrivit acestuia, Metalurgia este firma care acopera solicitarile de pe piata de nord a Transilvaniei, oferind si servicii de asistenta tehnica. Firma produce trei tipuri de case de bani cu un volum util cuprins intre 330 de litri si 30 de litri. "Inca nu s-a gasit sparta o casa de bani executata de Metalurgia. Asta pentru ca folosim modelul proiectat de noi in anii ?"80 si intre pereti turnam sticla pisata si beton. Daca vrea cineva sa o sparga, ii fuge burghiul in ea", explica directorul firmei clujene.



Seiful minerilor din Valea Jiului

Firma harghiteana Regal SA a intrat pe piata in 1993, intr-o vreme in care, potrivit spuselor directorului firmei, Viorel Lumperdean, "piata era goala si se putea vinde orice".

"In 1983, am brevetat la OSIM prima casa de bani, iar in 1990 am brevetat prima usa de tezaur. Tot in acel an, impreuna cu un grup de colegi, am format SPC Hera SRL, din care a rezultat mai apoi Regal SA. Am ales productia de case de bani si usi de tezaur pentru ca asta stiam sa fac. Era perioada in care noi bateam o firma de marca din Vest prin pret, iar o firma din Turcia prin grad de securitate oferit la acelasi pret", spune Viorel Lumperdean.

Astazi, firma Regal dispune de 14 grupe de case de bani din care rezulta mai multe tipuri in functie de mecanismul de blocare, de caseta interioara etc.

Firma produce atat pe stoc, cat si la comanda clientului chiar daca modelul dorit nu este in productia curenta, cele mai solicitate tipuri dovedindu-se cele mici si medii, intre 130-300 de kilograme cu blocare clasica, cu cheie.

"Nu pot aprecia cota noastra de piata, dar imi aduc aminte ca primul nostru client a fost o firma de constructii din Onesti cu nume ca si tipul de casa cumparat: Alcor. Alti clienti importanti au fost Banca Dacia Felix pana prin 1994-1995, Loteria Nationala in anii ?"95-''97, Lukoil de prin 2000 incoace. Un client cu pretentie mai aparte a fost o mina din Valea Jiului care a cerut o casa modulata cu 6 usi, mare cat un perete", isi aminteste managerul companiei Regal.

Casele de bani produse de Regal se adreseaza exclusiv pietei interne, dat fiind ca, in acest domeniu, problema service-ului este foarte importanta.

"Noi avem noroc cu acei clienti care dau banii lor si se uita pe ce dau banii. Afacerea mare in Romania se face insa cu banii altuia. Esti director la o retea de banci, magazine sau altceva, faci un contract mare, iei comision mare si nu te intereseaza raportul calitate-pret. Mai mult, in perioada guvernarii Vacaroiu s-a introdus agrementul Icecon, iar cu asta te elimina mafia de la licitatii mari. N-ai hartia respectiva, nu intri in joc", explica Viorel Lumperdean.

Conform standardului, Icecon Bucuresti (Institutul de Cercetari pentru Echipamente si Tehnologii in Constructii) testeaza casele de bani si elibereaza "agrementul tehnic" care incadreaza casa de bani respectiva intr-una din clasele de securitate.

"Am incercat sa discutam cu Icecon pentru a ne agrementa produsele, insa au solicitat circa 2.000 de euro pentru fiecare tip de casa de bani, plus cate o casa pentru incercare. Noi, avand 15 tipuri de case, ne costa in total 40.000 de euro", spune Viorel Lumperdean. El este de parere ca tarifele percepute de Icecon pentru agrementarea seifurilor sunt prea mari, motiv pentru care compania sa nu a recurs la acest procedeu.



Se poarta blindajul "sandwich"

Productia caselor de bani este o activitate care nu se realizeaza dupa ureche, ci e adaptata permanent specificului pietei. O tendinta importanta si in corelatie cu dezvoltarea pe verticala a imobilelor institutiilor financiar-bancare este de a concepe blindaje mai usoare si mai rezistente.

"Se opteaza tot mai mult pentru blindaje tip ''sandwich'', realizate din straturi succesive de materile cat mai diferite din punctul de vedere al proprietatilor, astfel incat greutatea casei de bani sa fie cat mai redusa la un nivel al rezistentei cat mai mare. Normele europene din domeniu impun ancorarea in podea sau in perete a caselor de bani sub 1.000 kilograme, astfel testarea lor pentru a deveni cat mai greu de deplasat de catre spargatori nu mai este necesara", explica Silviu Cucuiu, managerul companiei Securo Tech.

Cu toate eforturile depuse in vederea sporirii gradului de siguranta, firmele producatoare de case de bani si seifuri stiu foarte bine ca nu exista produs al lor care sa nu poata fi spart. Totul depinde de cat timp are la dispozitie spargatorul si ce scule foloseste.

"Este ca povestea cu tunurile si zidurile cetatii: pe masura ce tunurile si-au marit puterea de foc, zidurile cetatii au devenit tot mai groase...", conchide Silviu Cucuiu. Pana una-alta insa, afacerea cu case de bani se dezvolta proportional cu grosimea "zidurilor cetatii". laura.laurentiu@zf.ro