Gandirea urbanistica la romani. Studiu de caz: Clujul

Explozia inregistrata in domeniul constructiilor face ca planurile urbanistice ale marilor orase din Transilvania sa necesite imbunatatiri radicale la nivelul arhitecturii caselor, strazilor si zonelor de locuit. Numai in Cluj-Napoca au fost dezafectate, dupa 1990, peste 20 de hectare de teren, fapt ce a determinat ca fiecare clujean sa beneficieze de numai 6,40 de metri patrati de spatiu verde amenajat, fata de un necesar de 16 metri patrati. De la parcuri industriale si pana la locuinte personale, are loc o evolutie rapida a spatiului urban, iar temele de proiecte sunt din ce in ce mai variate.
Atunci cand incepe o constructie, clientul contacteaza o firma de proiectare, care parcurge o serie de etape in intocmirea proiectului de constructie. Totul porneste de la masuratori ale terenului, studii topografice, documentatii pentru obtinerea certificatului de urbanism si a autorizatiei de construire. Urmeaza obtinerea avizelor si consultanta de specialitate, care se realizeaza atat pe parcursul proiectului cat si dupa finalizarea lui. Lucrarile de proiectare se pot realiza in pachet complet (conceptie, detaliere, autorizare, desfasurare) sau pe specialitati, situatie in care se lucreaza cu subcontractori. Serviciile de proiectare presupun colaborarea cu alte firme specializate in domenii diverse: topografie, gestiunea structurilor tehnice, rezistenta, instalatii sanitare, termice, electrice, motiv pentru care aproximativ jumatate din cifra de afaceri se imparte cu colaboratorii.
In sprijinul arhitectilor din Transilvania a fost creata in 2001 filiala Transilvania a Ordinului Arhitectilor din Romania (OAR), care are in prezent peste 270 de membri din judetele Alba, Bistrita, Cluj si Salaj. Principalele atributii ale acestui organism se refera la protejarea si promovarea calitatii produsului de arhitectura si urbanism, exercitarea completa si calificata a profesiei si promovarea unor reglementari legislative specifice.

"Abuzuri urbanistice ireversibile"
"Haotic", acesta este primul cuvant care le vine in minte arhitectilor clujeni atunci cand se gandesc la modul in care se construieste in orasul lor. Indiferent ca e vorba de vile, cartiere rezidentiale, blocuri sau sedii de institutii, specialistii in proiectare acuza modul in care se exploateaza terenurile. Supraocuparea unor spatii cu constructii mai inalte sau mai extinse fata de cele prevazute in planul urbanistic determina situatii de vecinatati stanjenitoare, umbrire, scadere a calitatii terenului din proximitate. "Datorita faptului ca in ultimii ani s-au comis abuzuri urbanistice ireversibile, s-a ajuns in situatia de a plati foarte mult pentru un metru patrat de teren. Preturile mari determina supraexploatarea spatiului", explica Serban Tiganas, partener asociat la Dico si Tiganas.
"Pe la 1900, cartierul Andrei Muresanu din Cluj a fost proiectat cu strazi de sapte metri latime, trasate, trotuare, rigole; acum ramai uimit de modul in care se construieste. Ar trebui acuzata neaplicarea legii. Din pacate insa, in peste 40 de ani de prezenta in Cluj, nu am vazut niciodata o cladire demolata din cauza ca nu a fost construita legal", sustine Emanoil Tudose, director Inter Proiect.
Constructiile trebuie sa respecte legislatia in vigoare, procentul de ocupare a terenului sa fie conform planurilor urbanistice, cu distante legale pana la limita de proprietate. "Se obtin exceptii generalizate, care forteaza elementele de urbanism. Se pun in pericol siguranta, stabilitatea mediului, economia de energie, izolatiile termice si fonice", e de parere Serban Tiganas. "Sunt zone in Cluj care nu au nimic de-a face cu relieful, in care terenurile nu duc nicaieri si se constata o totala lipsa de logica. Arhitectul trebuie sa identifice aplicabilitatea concreta a spatiului si sa nu incurajeze constructii pe arii complet nefunctionale. Profesionalismul in proiectare inseamna si atentia acordata detaliilor", considera Emanoil Tudose.

Casele clujene - intimitate zero
Clujul are un potential enorm, cu toate ca exista o contradictie fundamentala intre preturi si volumul noilor constructii. "Sunt tarife exagerate ale terenurilor si cu toate acestea se construieste foarte mult. Din acest punct de vedere, Clujul se afla pe locul al doilea dupa Bucuresti", considera Claudiu Botea, administrator Arhimar. Firma a realizat proiecte si in Timisoara, Baia Mare, Targu Mures sau Bucuresti, orase in care oportunitatile investitionale au fost sesizate in egala masura de oamenii de afaceri romani si straini.
"Oportunitatile in Cluj sunt foarte mari, pentru ca se poate construi in orice zona, incepand cu centrul istoric si terminand cu cartierele. Din pacate, exista inca tendinta de a construi haotic, fara a apela la serviciile unei firme de proiectare", considera Claudiu Botea. Arhitectul clujean este de parere ca asezarea geografica a Clujului nu permite extinderea constructiilor, iar tarifele mari si parcelele mici pot determina constructii similare celor din Turcia, unde efectele cutremurelor sunt catastrofale.
Ansamblul vilelor clujene ofera adesea imaginea unor cladiri impunatoare, care insa nu beneficiaza de zone verzi, de spatii de relaxare, intimitatea familiei fiind redusa la interiorul locuintei. Explicatiile acestui fenomen sunt cat se poate de clare, in opinia arhitectilor locali. Pe de o parte se afla cei care dispun de bani mai putini si vor neaparat sa-si ridice o casa. Ei cumpara terenuri de dimensiuni mici, pe care construiesc adevarate vile. De cealalta parte sunt cei care au resurse financiare, dar considera oportune numai casele imense, cu zeci de camere, doar de dragul de a atrage atentia. Rezultatul e intotdeauna acelasi: geamul vecinului e exact langa propriul geam, iar constructia unuia il priveaza de soare pe celalalt.

N-ai stilul tau, nu existi
Firma Dico si Tiganas a realizat proiectare in domeniul constructiilor industriale, al cladirilor pentru productie si depozitare si al spatiilor pentru afaceri. "Nu am realizat cladiri pentru turism, hoteluri, pensiuni sau unitati alimentare. Am proiectat putine locuinte individuale si numai la comenzi speciale, din partea unor clienti mai apropiati", afirma Serban Tiganas. Firma sa a pierdut o serie de licitatii concurand pentru investitii de stat si a castigat altele, in care investitorii erau straini si impuneau un anume standard de calitate.
Dintre acestia din urma, cel mai fidel client este concernul multinational Interbrew, proprietarul fabricii de bere Bergenbier. Arhitectii clujeni realizeaza acum la Blaj al cincilea proiect pentru Interbrew, dupa primele linii de productie, de depozitare si spatiile pentru birouri. In afara de aceasta, in urma colaborarii cu consortiul britanic Mivan Kier, Dico si Tiganas au realizat in perioada 2000-2004 peste 2000 de apartamente sociale in 28 de orase din tara, beneficiar fiind Guvernul Romaniei.
Pentru Dico si Tiganas, nota aparte a firmei este rationalitatea, atat ca preferinta arhitecturala, cat si ca functionalitate a spatiului. "Lipsesc casele normale din Cluj, or, noi incercam sa definim o stare de mai mult calm, cu mai putina emfaza si cu cat mai mult spirit practic", sustine Serban Tiganas.
Si Inter Proiect se lauda cu unicitatea fiecarui proiect pe care il contracteaza. "Nu am realizat niciodata proiecte tip, ne-am dezvoltat spiritul creativ si avem acum posibilitatea de a raspunde foarte repede celor mai neobisnuite solicitari", afirma Emanoil Tudose. Ceva totusi au in comun lucrarile celor de la Inter Proiect, care propun pastrarea unei anume linii de culoare. "Am ales albastrul. Orice lucrare inseamna un joc cu cladirile, un desen al unor stari de spirit care ne permit sa trecem dincolo de rigorile unui plan tehnic si rigid", afirma directorul Inter Proiect.
In cazul a doua lucrari, restaurantul Agape si cel din incinta Casei Universitarilor, firma clujeana a proiectat piramide pentru a vedea cum se verifica teoria acestora in plan uman. Cladirea corpului de Pompieri din Cluj a avut la baza tot un joc. Mergand pe ideea de contrast intre apa si foc, arhitectii de la Inter Proiect au propus vopsirea in rosu a imobilului si in albastru a acoperisului. S-a pastrat astfel nota particulara a firmei clujene si a fost gasit un mod ingenios de a semnifica activitatea pompierilor inca de la faza birourilor.
La randul sau, Claudiu Botea de la Arhimar crede ca se poate vorbi despre un stil aparte al lucrarilor firmei lui. "Incercam sa pastram prin arhitectura anumite linii definitorii ale firmei, astfel incat sa fie recunoscute ca lucrari proiectate de Arhimar. Sunt trasaturi ce tin de aspectul exterior si de functiunile interioare si probabil ca in general firmele de arhitectura abordeaza aceeasi metoda. Noi practicam o arhitectuta curata, cu functiuni simple, fatade simple, fara ornamente si decoratiuni", subliniaza Claudiu Botea. Firma acestuia isi propune sa depaseasca anul acesta cifra de afaceri de 600.000 de euro.
In 1999, contractul pentru proiectarea benzinariilor OMV din cartierele Marasti, Manastur si partial a punctului de lucru de pe Calea Turzii a deschis calea Arhimar catre castigarea unor clienti corporatisti importanti din Cluj - Profi, Billa, Praktiker sau Kaufland. "Companiile internationale sau marile retele de magazine vin cu standardul de afara, iar noi oferim adaptarile pe teren", afirma Claudiu Botea.
Proiectele realizate de Arhimar pot dura pana la trei luni, in cazul lucrarilor mai complexe. "La Praktiker incepusera deja lucrarile de executie, iar noi mai finisam anumite detalii. Pentru un bloc privat de locuinte cu 75 de apartamente, am executat  totul de la A la Z in doar 45 de zile", sustine administratorul Arhimar. Portofoliul de lucrari proiectate de Arhimar cuprinde opt blocuri de locuinte cu peste 220 de aparatamente, imobile de birouri, agentii bancare, institutii de invatamant, patru hoteluri sau case de locuit.

Investitori straini, probleme romanesti
Exista in prezent o presiune benefica din partea investitorilor straini care achizitioneaza suprafete de teren in Romania. "Noi trecem acum prin situatia Italiei din urma cu 25 de ani sau a Spaniei de acum 10 ani in ceea ce priveste afacerile imobiliare, iar disponibilitatea fortei de munca de aici este exploatata la maxim de societatile internationale", considera Emanoil Tudose de la Inter Proiect.
Printre cele mai recente lucrari ale firmei se afla doua parcuri industriale din Cluj. "Pentru cel din regiunea Hoia realizam proiectare pe o suprafata de peste 28 de hectare, dar nu acest aspect este cel mai important. Exista tot felul de probleme legate de scoaterea din circuitul agricol a unor terenuri, situatii ce-i pot determina pe investitorii straini sa-si mute "cartierele generale" in alte localitati din Transilvania", considera Emanoil Tudose.
Constructiile publice constituie un aspect important al activitatii de proiectare. Daca investitiile private se pot realiza dupa bunul plac al investitorului, atata timp cat se respecta prevederile legale, in cazul lucrarilor realizate in spatiul public, din bani publici, selectia furnizorilor de servicii ar trebui realizata prin concurs si dupa o consultare prealabila a opiniei publice. "Trebuie cautata calitatea solutiei si nu ofertantul care realizeaza un proiect cat mai ieftin si in cea mai scurta perioada de timp. In cazul constructiilor publice, autoritatile locale nu-si pot asuma singure judecata despre importanta unei anume lucrari. Chiar daca intentiile sunt pozitive, cetatenii trebuie sa decida asupra constructiilor care-i afecteaza in mod direct", este de parere Serban Tiganas.

Firma clujeana Inter Proiect, infiintata in 1990, se bazeaza pe experienta unor arhitecti care inainte de 1989 au lucrat la Institutul de Cercetare si Proiectare din Cluj. "Am inceput ca o intreprindere mica si ulterior ne-am transformat in societate. Evolutia a fost relativ spectaculoasa in primii ani, dar in 1993 am inregistrat un minus de peste 200.000 de dolari, de pe urma neincasarii unei lucrari", povesteste Emanoil Tudose, director Inter Proiect. Justitia a dat castig de cauza firmei clujene, dar capitalul social al clientului nu permitea acoperirea daunelor nici macar in proportie de 5%. "A urmat o perioada extrem de dificila, pentru ca ne pierdusem increderea, iar respectiva lucrare ne-a determinat sa ne marim efectivul si aveam nevoie de noi contracte pentru a supravietui", explica urbanistul. Inter Proiect a inregistrat numeroase cazuri in care clientii au renuntat sa semneze contracte din cauza pretului. "Nu vom face niciodata rabat de la calitate, cu toate ca suntem constienti de importanta aspectelor financiare ale unei lucrari. Incercam sa negociem de fiecare data si sa ajungem la un numitor comun cu beneficairii. Afacerea nu inseamna ca poti sa-ti bati joc de oras", sustine Emanoil Tudose.

Firma de proiectare Dico si Tiganas, infiintata in 1997 la Cluj, reprezinta o asociere dintre un arhitect si un inginer constructor si ofera servicii complete in domeniul proiectarii. "Am pariat pe proiectarea asistata de computer, intr-un moment in care ea nu era generalizata si am castigat", spune Serban Tiganas, asociat al firmei Dico si Tiganas. Firma clujeana are in prezent 20 de angajati si o cifra de afaceri de peste trei miliarde de lei anual. Daca in perioada 2000-2003, 70% din afacerile societatii proveneau din proiecte derulate pentru clienti straini, in ultima perioada a crescut ponderea cifrei de afaceri realizata prin colaborari cu firme romanesti.

Claudiu Botea, administratorul biroului de proiectare, arhitectura si urbanism Arhimar, a inceput sa profeseze imediat dupa absolvirea Liceului de Arhitectura din Baia-Mare. A lucrat pe doua santiere, a fost angajat la cateva firme de proiectare si de constructii, dupa care a decis sa-si continue studiile si a urmat cursurile Facultatii de Arhitectura din Cluj. Din primul an de facultate a practicat ceea ce invata la scoala, iar in 1998 a pus bazele propriei firme. Lucrarile pe care le-a primit la inceput firma Arhimar erau, in opinia administratorului ei, extrem de simple: amenajari de magazine, case, mansardari sau extinderi. "Inceputul e intotdeauna foarte greu, pentru ca daca iti propui sa cresti afacerea si sa obtii la un moment dat profit, ai nevoie de comenzi, indiferent daca tema unui anumit proiect nu te incanta prea tare", considera Claudiu Botea, administrator Arhimar. Firma a ajuns la sase ani de activitate, in situatia in care poate refuza anumite proiecte pentru a nu da castig de cauza unor "lucrari negative", cum spune Botea. Pe langa aspectele legate de calitatea unui proiect, Arhimar spune "nu" si atunci cand tarifele pe care le solicita nu sunt agreate de beneficiari. "Anul acesta am refuzat 12 lucrari din cauza unor neintelegeri legate de pret. Am facut cate patru oferte saptamanal si nu am reusit sa ajungem la un acord cu respectivii clienti", sustine arhitectul.
transilvania@zf.ro