Ii obisnuim si pe ei sa manance mai repede

Restaurantele de tip fast-food pot fi o afacere foarte profitabila, cu conditia sa fie deschise la locul potrivit si la momentul potrivit. Bucurestiul este un adevarat "oras de business" - puterea de cumparare a crescut, iar pentru multi timpul liber ramas intre intalnirea de dimineata, telefoanele din timpul zilei si sedinta de la pranz depaseste rareori "sfertul de ceas". Pranzul a devenit o chestiune de minute, iar fast-food-urile profita din plin de acest lucru.

Chiar daca s-au extins puternic in Capitala, multe lanturi internationale de fast-food nu au "debarcat" inca in provincie. Argumentele lor contureaza o anumita strategie. Alte companii au vrut de la inceput "acoperire nationala" si spun ca unele orase de provincie precum Piatra-Neamt sau Arad sunt adevarate oaze pentru fast-food-uri.

Cine a facut mutarea castigatoare? Raspunsul il vor da consumatorii dupa ce vor degusta intregul meniu.

"Strategia noastra a fost de a acoperi uniform harta Romaniei", spune Cristian Savu, director de comunicare al companiei McDonald''s, prezenta de noua ani pe piata din provincie.



30 mil. dolari in noua ani, pentru provincie

In 1996, McDonald''s deschidea primul restaurant din provincie la Brasov, dupa ce intrase pe piata romaneasca in vara lui 1995.

De atunci, in urma unor investitii de peste 30 de milioane de dolari (24 mil. euro), compania McDonald''s Romania care opereaza lantul de restaurante cu acelasi nume a ajuns la 27 de locatii in 19 judete ale tarii. "Ne-am oprit mai intai in Capitala, dupa care a inceput dezvoltarea simultana in Bucuresti si provincie", mai spune Savu.

In primii ani de prezenta pe piata romaneasca, rata de crestere era de 10 restaurante pe an, iar targetul erau orasele cu cel putin 100.000 de locuitori. "Sunt unele localitati din provincie in care avem cate trei restaurante, in altele doar unul", explica Cristian Savu. El puncteaza si cateva dintre criteriile care stau la baza cresterii prezentei intr-un anume oras: alaturi de dezvoltarea locala, proiectele si investitiile care exista in regiune, deschiderea unui restaurant depinde si de nivelul de trai al populatiei sau de traficul rutier din zona respectiva.

Daca standardul initial pentru McDonald''s erau orasele cu peste 100.000 de locuitori, compania a coborat in unele cazuri sub acest traget, pentru ca piata cerea acest lucru. Este cazul oraselor Sibiu si Deva, unde compania este prezenta cu cate un restaurant, amplasat insa pe drumurile europene. "Ne bazam atat pe consumatorii din zonele respective, dar si pe traficul generat de drum", a precizat Savu.

Pentru McDonald''s faptul ca sunt deja de zece ani pe piata din provincie este un mare avantaj fata de concurenti. Dincolo de aspectele legate de fidelizarea consumatorului, noii-veniti se lovesc de lipsa spatiilor adecvate, dar si de costuri foarte mari generate de saltul pietei imobiliare. "Orice restaurant care urmareste anumite standarde va avea dificultati in a gasi spatii in marile orase din provincie. In plus, peste tot exista si o serie de brand-uri locale, care detin o pondere insemnata pe piata", este de parere Savu.

Peste tot in tara, restaurantele McDonalds au o politica unitara de preturi si de produse, reprezentantii companiei spunand ca si vanzarile sunt foarte echilibrate in relatia Bucuresti-provincie. "Dupa Bucuresti, in topul vanzarilor se afla Constanta, Brasov si Timisoara", a precizat Savu. El povesteste ca una dintre modalitatile de a atrage noi clienti vizeaza organizarea de birthday party-uri pentru cei mici.

Compania se afla in negocieri pentru alte locatii, atat in Bucuresti, cat si in provincie.

"Ne orientam in functie de succesul mall-urilor si hipermarketurilor, in special spre acest tip de locatii", a mai spus Savu.



KFC merge la Timisoara si Iasi

Compania US Food Network, care detine franciza KFC in Romania, a deschis primul restaurant in Bucuresti in 1997, abia anul trecut fiind abordata piata din provincie, prin deschiderea unei locatii la Constanta.

Pe lista de prioritati a KFC au urmat Brasovul si Plo-iestiul, compania anuntand ca pana la finalul acestui an vor mai fi deschise doua restaurante, la Timisoara, in octombrie, si la Iasi, in noiembrie.

Investitia pentru o noua locatie difera in functie de pozitionarea si marimea spatiului, preturile pornind de la 200.000 de euro si mergand pana la un milion de euro, diferentele mari fiind concentrate in tipul de restaurant: cele de tip food court (amplasate intr-un centru comercial) sunt mai ieftine, in timp ce un restaurant de sine statator, cu locuri proprii si zone de depozitare e "ceva" mai scump.

Reprezentantii companiei care detine sapte restaurnate in Bucuresti spun ca pe piata din Capitala "cererea este mult mai mare decat in oricare alta parte", consumatorul de aici cheltuind in medie cu 10% mai mult decat cel din provincie.

Potrivit reprezentantiilor KFC, in provincie sunt si o serie de "concepte locale" care nu au puterea financiara similara unor restaurante internationale.

"In Bucuresti competitia se da pe zona de fast-food, in timp ce in provincie, neexistand concepte locale cu o putere financiara si de know-how similara restaurantelor de sistem, competitia este generala, oamenii hotarand ceea ce mananca in functie de gust si preferinta, nu in functie de tipul restaurantului", spun reprezentatii KFC.



Tactica inversa

Printre lanturile straine prezente deja pe piata din provincie se numara si francizorul roman de restaurante italiene HappyFood, care insa a adoptat o strategie diferita pentru a patrunde pe piata romaneasca.

Daca majoritatea lanturilor straine aleg piata din Capitala pentru a demara afaceri in Romania, HappyFood a deschis primul restaurant la Arad, pentru ca acolo era "cererea cea mai mare", dupa cum spune Horia Blid, director Happy-Food, retea care detine in prezent restaurante in Arad, Iasi, Brasov si Ploiesti, iar de cateva luni si la Piatra-Neamt.

"Am inceput cu provincia pentru ca era o piata nesatisfacuta, iar daca suntem primii intr-un oras conteaza mult in fidelizarea consumatorilor", a precizat Horia Blid. Abia la inceputul lunii octombrie, HappyFood va deschide primul restaurant din Bucuresti, in cadrul City Mall. Investitia intr-o locatie de acest gen depinde de conceptul restaurantului si variaza intre 50.000 si 120.000 de euro.

"Piatra-Neamt este cea mai buna locatie pentru noi, in primul rand pentru ca acolo nu exista nici un alt restaurant de acest tip", a precizat Blid, subliniind ca vanzarile din Piatra-Neamt sunt cu cel putin 200% mai mari decat cele din orice alt oras din provincie.

Pentru a urma acest trend al "investitiilor greenfield" (din punct de vedere al concurentei), HappyFood va mai deschide in acest an un restaurant in Roman, studiind in acelasi timp si piata din Buzau.

Comportamentul de consum al clientilor din provincie nu difera cu nimic de cel din Capitala, insa, in opinia lui Horia Blid, in afara Bucurestiului, pretul continua sa fie un element important in decizia de a cumpara un produs. "In provincie, mai ales in Moldova, pretul continua sa fie pus pe primul loc", considera Blid.



Nu poate fi un insucces

In 2007, Snack Attack va avea 18 restaurante in Capitala si abia atunci va incepe extinderea in provincie, primele orase vizate fiind Timisoara, Cluj si Iasi. Pana atunci, strategia companiei este de "a deschide ruta de livrari en-gros" pana in Brasov. "Cautam spatii in Brasov si Ploiesti pentru magazine, pe care le vom deschide inainte de 2007", a precizat Florin Balu, unul dintre cei doi actionari ai Snack Attack.

Orasele mari din provincie sunt pregatite de business, in opinia lui Balu. "Timisoara are o zona clara de afaceri, iar Clujul s-a dezvoltat foarte tare in ultima perioada. Deschiderea unui restaurant in aceste orase nu poate fi un insucces", mai spune Balu.

El considera ca acum cativa ani provincia nu era educata, la fel cum nici Bucurestiul nu era pregatit pentru astfel de produse. "Lucrurile s-au schimbat, mai ales in ultima perioada", este de parere actionarul Snack Attack.

Extinderea retelei de magazine in afara Bucurestiului presupune insa si investitii in noi capacitati de productie, care sa poata asigura cresterea business-ului. Astfel, compania a achizitionat anul trecut un teren in apropiere de Bucuresti, unde va incepe constructia unei fabrici de sandvisuri. Locatia va fi inaugurata la sfarsitul lui 2006 si nu va produce doar sandvisuri, ci si paine si sucuri naturale. De la o productie de 7.000 de sandvisuri pe zi in prezent, Snack Attack va ajunge la 100.000 de sandvisuri pe zi, dupa deschiderea noii facilitati de productie.

In prezent, Snack Attack are 9 restaurante in Capitala, alte 3 urmand a fi deschise pana la sfarsitul anului, investitia pentru un restaurant ridicandu-se la 50.000 de euro.



Aleg franciza pentru provincie

Lantul elen de restaurante de tip fast-food, Gregory''s Romania, intentioneaza sa se extinda la nivel national prin identificarea unor francize in marile orase. "Pana la sfarsitul lui 2007 vom deschide in provincie doua locatii Gregory''s & Coffeeright in sistem de franciza. Pe piata localurilor fast-food din marile orase, cu exceptia uneia sau a maxim doua marci, marile lanturi fast-food locale sau internationale nu sunt reprezentate, in ciuda potentialului existent", a declarat Cristian Mesaros, marketing manager al companiei.

Costul deschiderii unui restaurant in sistem de franciza variaza intre 50.000 si 100.000 de euro, in functie de marimea si de tipul locatiei: "closed maket" sau "open market".

Mesaros a mai spus ca firma doreste

sa-si concentreze resursele pe piata din Bucuresti si sa foloseasca sistemul de franciza pentru extinderea in provincie. "Acest lucru nu exclude oferirea de francize si in Bucuresti, in cazul in care gasim partenerul potrivit", a mai spus Mesaros.

In prezent, toate cele 10 restaurante se afla in Bucuresti si sunt proprietatea companiei Gregory''s Romania.

Alte lanturi de restaurante de tip fast-food prezente pe piata romaneasca sunt Pizza Hut - care opereaza prin intermediul unui contract de franciza prin care licenta este acordata companiei American Restaurant System - Spring Time, Everest, Quick sau McLouf. Ultimii, abia intrati pe piata din Capitala, in urma unei investitii de 750.000 de euro, isi propun sa ajunga cat mai rapid si in provincie, in special in orasele cu peste 300.000 de locuitori. dana.ciriperu@zf.ro