Nu le plac nici lor gunoaiele cine stie ce, dar reusesc sa faca bani din ele

Va mai aduceti aminte de revelatia avuta de un sindicalist suedez cand vizita Romania acum cateva luni?
"Calatorind prin Romania mi-am dat seama in sfarsit unde se produc sticlele de plastic pentru imbuteliat, pentru ca se pare ca acestea cresc pe campurile de aici, iar anul acesta aveti o productie foarte buna", spunea, mai mult socat decat ironic, Tommy Setzman, reprezentantul uneia din cele mai mari federatii sindicale ale agricultorilor din Suedia, intr-o vizita facuta in aprilie in judetul Arad. Suedezul conchidea atunci ca aspectele privind poluarea reprezinta un dezavantaj al Romaniei in negocierile pentru aderarea la Uniunea Europeana. Nu toate aspectele insa: cu toate ca mediul este un capitol in negocierile de aderare, chestiunea colectarii si a reciclarii deseurilor nu e o cerinta de acquis comunitar. Poate daca ar fi asa, ONG-urile de protectie a mediului n-ar mai parea asa de ciudate cand isi trimit demonstrativ misiuni de cercetasi sa curete muntii de ambalajele de plastic lasate in urma de turisti.
Desi de la Revolutie incoace au fost alocate sume foarte mari pentru mediu, iar afacerile cu gunoaie merg foarte bine, ambalajele PET au ramas o problema si pentru civilizatia oraselor, si pentru calitatea mediului. Chestiunea ambalajelor reapare pe tapet de cate ori vine vorba despre planurile si strategiile intocmite la diverse niveluri ale administratiei. In raport insa cu atentia autoritatilor locale si centrale fata de partea de colectare, pe partea de reciclare oferta e foarte slaba, existand doar o singura societate de profil, aflata la Buzau. #leadend#
PET este prescurtarea pentru tereftalat de polietilena, adica o rasina si o forma de poliester, obtinut din titei. Prima productie de fibra de poliester a fost realizata de compania americana Du Pont de Nemours, iar la ora actuala este cea mai folosita fibra in SUA si printre cele mai raspandite in intreaga lume. PET este un material foarte greu biodegradabil, respectiv nu poate fi distrus de bacterii - rezista si 700-800 de ani daca este ingropat in pamant.

Cum e la ei si cum e la noi
In 2001, in tarile din Uniunea Europeana, la care se adauga Norvegia, Islanda, Elvetia si toate tarile candidate, au fost colectate 344.000 tone de deseuri de plastic, in crestere cu 20 de procente fata de anul anterior. Pana in 2006 se prognozeaza ca in Europa colectarea ambalajelor PET va ajunge la 700.000 tone. Franta, Italia si Germania sunt, in acest moment, tarile cu cel mai eficient sistem de colectare.
In SUA, un studiu realizat de National Association for PET Container Resources (NAPCOR) releva ca in 2001 cantitatea totala de sticle si borcane PET disponibile pentru reciclat a fost de 1,8 milioane de de tone, iar procentul de reciclare a fost de 22%. Din cantitatea reciclata, 270.000 de tone au fost folosite pe piata americana si 106.000 tone au mers la export, in Canada si in China.
Principala piata pentru materialul PET reciclat este industria fibrelor sintetice, urmata de producerea de folii sau placi si tehnologia "bottle to bottle", adica resuflarea sticlelor pentru a fi folosite ca ambalaje in industria alimentara.
La noi compania European Drinks este unul dintre cei mai mari producatori autohtoni de bauturi minerale imbuteliate in PET, cu un consum lunar de circa 2.000 de tone de poliester, urmat de Coca-Cola, cu 900-1.000 de tone si de societatile de imbuteliat apa minerala. In 2001 au fost importate circa 70.000 de tone de poliester, ca materie prima atat pentru ambalaje, cat si pentru sectorul textil, cantitatea folosita pentru fabricarea ambalajelor fiind estimata la 5.000-6.000 de tone lunar.
In Romania, cifrele din Programul National de Gestiune a Deseurilor spun ca ambalajele si deseurile de ambalaje din plastic reprezinta circa 70% din cantitatea totala de deseuri menajere, iar ambalajele si deseurile de ambalaje din PET reprezinta intre 30 si 50% din cantitatea totala de deseuri de materiale plastice.
Gradul de colectare a ambalajelor din plastic este la noi de 3%, fata de 50-60% in Uniunea Europeana. Cat despre cantitatea reciclata in Romania, aceasta deocamdata nu poate fi apreciata, pentru ca, pe de o parte, sunt foarte putine companii care colecteaza ocazional aceste deseuri, iar pe de alta parte cei care il recicleaza sunt si mai putini, mai precis unul singur: Greentech Buzau. Cea mai mare problema o constituie sistemul de colectare care este foarte costisitor si care necesita, dupa cum spun multi angrenati in afacerile cu mase plastice dar si din institutiile guvernamentale, sprijin din partea statului.

Si un program guvernamental
Ministerul Agriculturii, care a inglobat fostul Minister al Mediului, a lansat de curand un program intitulat "Stopati poluarea cu ambalaje de plastic", prin care incearca sa aloce fonduri pentru segmentul de colectare, unde sunt cele mai mari probleme, precum si pentru educarea populatiei.
Programul, despre care se asteapta sa produca primele efecte peste o luna, prevede, printre altele, promovarea unei hotarari de guvern pentru optimizarea fluxului de ambalaje PET reutilizabile si organizarea unui sistem de returnare a acestora, alocarea de spatii de depozitare pentru deseurile PET colectate, crearea unui sistem de colectare si depozitare temporara a deseurilor PET, precum si sprijinirea de catre minister a agentilor economici care valorifica astfel de deseuri, prin furnizarea de informatii privind PET-urile.
Ministerul a introdus si termene pentru program: pana la 30 aprilie 2004, de pilda, trebuie creat un sistem de colectare si depozitare temporara a deseurilor de PET-uri si trebuie alocate spatii de depozitare pentru deseurile PET colectate.
Ministerul mai are in vedere modificarea Legii 73/2000 privind Fondul de mediu, in sensul includerii unei prevederi prin care sa se sprijine activitatile de colectare si reciclare a deseurilor. In fine, una din propunerile ajunse la Ministerul Agriculturii este ca taxa de 3% platita de agentii economici la fondul de mediu sa fie nu in functie de cifra de afaceri, ci de greutatea deseurilor produse si de gradul de poluare implicat.
Ministerul Agriculturii afirma ca inca deja inainte de lansarea programului s-au incercat niste initiative de management al deseurilor, adica de inventariere a cantitatilor de ambalaje si urmarire a valorificarii lor. In speta, Agentiile de Protectie a Mediului (APM) au reusit sa colecteze din 15 judete, in perioada ianuarie-aprilie, aproape 200 de tone de ambalaje si deseuri de PET-uri.
Tot APM au constatat insa ca nu ajunge sa faca munca de convingere cu companiile care lanseaza pe piata produse ambalate in PET-uri si sa-i ameninte pe operatorii de salubritate ca le suspenda autorizatiile de mediu daca nu colecteaza selectiv deseurile. Cel mai mare producator de deseuri din ambalaje de plastic ramane tot consumatorul casnic, iar la el nu se poate ajunge cu programe si planuri de masuri, atata vreme cat convingerea lui e ca n-are importanta daca arunca o sticla goala pe fereastra, pe camp sau, de ce nu, in apa marii.

Reciclarea unei tone - 400 de dolari
Colectarea si reciclarea unei tone de deseuri PET costa 400-500 de dolari, iar o tona de astfel de deseuri se vinde la export cu 500-550 de dolari. In Romania exista 10 societati de salubrizare care au linii de sortare semiautomate si doar o singura fabrica de reciclare a ambalajelor din plastic: Greentech Plastic Recycling Buzau, al carei actionar majoritar este compania Living Plastic Industry, cu investitori taiwanezi - aceiasi care au preluat si firma Romcarbon Buzau.
"Din cauza unei colectari foarte proaste a acestor deseuri, noi reciclam doar 100 de tone pe luna, fata de 1.000, cat ar fi normal. O alta anomalie este faptul ca in Romania se importa materiale reciclate, in conditiile in care sunt munti de astfel de deseuri care zac pe campiile patriei. Noi, daca sortam in continuare in urmatorii doi ani cate 100 de tone, intram in faliment, insa problema va ramane", spune Cristian Dobrota, administratorul firmei buzoiene.
Societatea a fost infiintata la sfarsitul anului trecut, cu o investitie initiala de 2 milioane de dolari, intr-un spatiu de depozitare si presortare si intr-unul de procesare. De la inceputul anului si pana in prezent a cumparat si procesat circa 400 de tone de deseuri din material plastic, realizand o cifra de afaceri de 90.000 de dolari. Toata productia de fulgi de PET a firmei este destinata exportului pentru fibra de poliester si pentru refolosirea in industria alimentara.
"Cea mai mare problema o constituie colectarea. Avem deja contracte cu 55 de societati care colecteaza deseuri, de salubritate sau care au gropi de gunoi, insa nu este suficient. Sprijinul din partea statului nu trebuie sa fie unul de tip recompensa", spune Dobrota.
El considera ca este bine sa fie infiintate centre unde deseurile sa fie aduse de catre populatie, dar inca mai mult trebuie stimulata o depozitare selectiva a gunoiului, prin amplasarea de pubele diferite pentru fiecare deseu in parte. "Dar toate acestea presupun costuri care in tarile din Uniunea Europeana sunt suportate de stat. Si colectarea de la gropile de gunoi presupune costuri, prin aducerea unor linii de sortare. In Europa, cel care polueaza plateste o taxa, care se reintoarce fie in stimularea celor care colecteaza, fie in infrastructura", sustine administratorul Greentech.

Moduri de colectare a PET-urilor
1.Kerbside - consumatorii separa recipientele de platic si alte materiale reciclabile de alte parti componente care nu se recicleaza; dupa ce recipientele PET au fost pregatite (li s-a scos capacul si au fost spalate si turtite) se introduc in pubelele consumatorilor si sunt duse la marginea bordurilor, pentru a fi colectate.
2.Drop-off locations - consumatorii arunca sticlele in zone de colectare special amenajate in anumite zone ale oraselor. In Italia, peste 40% din populatie are acces la 24.500 de centre de colectare PET; in Elvetia exista peste 12.000 de centre "drop-off", iar in Franta peste 5.000.
3.Buy-back - ambalajele si alte materiale reciclabile sunt recuperate prin rascumparare de la consumatori. In Europa, in jur de 15-20% din materialele reciclate sunt recuperate prin aceasta metoda.
4.Return vending - prin automate de rascumparat amplasate in locuri accesibile, unde consumatorul introduce sticle si primeste cupoane sau o plata simbolica in schimb.
5.Sticlele returnabile - pretul de vanzare a sticlelor returnabile sau de unica folosinta trebuie sa includa valoarea sticlei, iar la returnare aceasta suma este inmanata cumparatorului. Metoda este foarte folosita in tarile scandinave, Olanda, Germania, Austria, Elvetia, dar si in Taiwan.