Afaceri de la zero

Nu toti or sa ramana diseara in fotoliu sa se uite la televizor (II)

14.09.2004, 00:00 Autori: Claudia Covaci , Diana Sava


Pe langa organizatorii profesionisti, pe piata evenimentelor de divertisment actioneaza si institutii a caror activitate de baza este organizarea de targuri, expozitii sau conferinte. In general, acestea dispun de spatii de dimensiuni mari, potrivite pentru orice fel de reuniuni, fie ele spectacole, congrese de partid, simpozioane de afaceri sau chiar revelioane.



Trebuie observat ca, in cazul institutiilor respective, nu intotdeauna se poate face o separare clara intre organizarea de expozitii si cea de spectacole: daca nu se poate spune ca un targ de tehnica dentara, de pilda, ar intra in sfera divertismentului, organizarea unui targ de bunuri de consum sau un targ de carte tinde sa se apropie tot mai mult de regia unui show, ca orice eveniment care aspira sa atraga publicul larg.





Cu bani de la primarie



Unele din aceste institutii tin de autoritatile locale, asa incat, atunci cand organizeaza evenimente de divertisment, se straduiesc sa le organizeze la preturi cat mai mici, pentru a nu greva bugetul municipalitatilor.



Un exemplu de acest fel este ArCuB din Bucuresti, care tine de Primaria Capitalei. La inceput, adica in 1997, ArCuB s-a concentrat mult pe tiparituri, dar astazi in sfera sa de activitate se inscriu evenimente de toate tipurile: concerte in aer liber, spectacole de dans, teatru, festivaluri de jazz sau, ca in acest an, Zilele Vienei la Bucuresti. Zilele Vienei au fost un eveniment care a costat Primaria 50.000 de euro, restul de 350.000 de euro fiind asigurati de primaria capitalei austriece. In acest an, bugetul de la Primarie al ArCuB este de 51 miliarde lei, spune directorul artistic Simona Hodos.



Sala ArCuB are 380 de locuri, iar un bilet poate porni de la 52.000 lei, cu reducere, la 200-300.000 lei.





Mai mult de 40 de evenimente pe an



Cea mai mare institutie organizatoare de evenimente din tara este Romexpo, rezultata in 1990 din privatizarea fostei Intreprinderi de Targuri si Expozitii. Actionarul principal al Romexpo este Camera de Comert si Industrie a Romaniei si a Municipiului Bucuresti (CCIRMB). La ora actuala, in complexul expozitional propriu, Romexpo organizeaza anual peste 40 de targuri, expozitii si saloane comerciale cu participare internationala, in marea lor majoritate manifestari specializate, care acopera toate sectoarele economiei.



Anul trecut, la manifestarile organizate de Romexpo au participat peste 5.900 de expozanti, dintre care 26,5% au fost straini (1.567). Fata de 2002, s-a inregistrat o crestere totala a participarii cu 7,5%, mai insemnata in ceea ce priveste prezenta straina - o crestere de 11% (157 de firme). Statisticile realizate de reprezentatii Romexpo la cele 41 de evenimente din 2003 arata ca aproximativ 65% dintre participanti nu s-au aflat la prima participare.



In ceea ce priveste suprafata totala anuala ocupata, aceasta a crescut de la aproximativ 190.700 mp in 2002 la 203.400 mp in 2003, ceea ce plaseaza Romexpo in randul organizatorilor de manifestari expozitionale de dimensiuni medii din Europa, dupa cum spune Corina Ganet, director de marketing si relatii externe.



In multe cazuri, Romexpo este si coorganizator, implicandu-se in organizarea unor targuri in diverse judete ale tarii (Constanta, Neamt, Tulcea, Caras Severin, Cluj), dar si in propriul complex (Targul de carte Gaudeamus). In 2003, Romexpo a organizat participarea firmelor romanesti la 10 astfel de manifestari - noua expozitii specializate si un targ tehnic. Au fost cinci participari nationale si cinci participari colective.



In fine, Romexpo si-a asumat in ultimii ani si manifestari mai speciale, ca Salonul National al Presei, targul de informatica CERF, Expozitia Orasului Sankt Petersburg sau spectacole de Revelion.





Circuitul banilor



Complexul Expozitional Romexpo cuprinde 42 de pavilioane cu o suprafata bruta de expunere de aproximativ 55.000 mp in interior si peste 45.000 mp in aer liber. "Trebuie facuta aici distinctia dintre suprafata bruta, cea disponibila si suprafata efectiv utilizata pe perioada manifestarilor expozitionale, care este de aproximativ 50% din suprafata bruta", explica Ganet.



Societatea investeste in principal in extinderea spatiilor expozitionale, parcaje, modernizarea facilitatilor din complex, care absorb in jur de 40% din profitul societatii. Diferenta revine actionarului majoritar, CCIRMB, care utilizeaza sumele "pentru sprijinirea mediului de afaceri romanesc", dar si pentru intretinerea propriului sediu.



"Datorita politicii actionarului majoritar se acorda tarife reduse de participare firmelor romanesti producatoare, intreprinderilor mici si mijlocii. Biletele de intrare pentru vizitatori sunt doar un instrument de selectare a publicului. Pretul acestora, de aproximativ 1 euro, este mult sub nivelul tarifelor practicate de organizatorii de targuri din Europa de Vest si de Sud-Est. In plus, aproximativ 70% dintre vizitatori au avut acces pe baza invitatiilor de specialist", explica Corina Ganet.





Altii construiesc si standuri



Sala Palatului, detinuta de RA Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat, organizeaza anual in jur de 22 de evenimente - expozitii, simpozioane, mese rotunde in nume propriu sau pentru altii - care sunt in mare parte strict specializate.



Pe langa acestea, Sala Palatului acorda asistenta si organizeaza la cerere spatii expozitionale cu propriile materiale de constructii.



"Suntem si constructori de standuri. Am lucrat atat in tara, cat si afara, in Turcia, Germania, Franta, Grecia", explica Maria Mateias, seful departamentului de expozitii al Sala Palatului.



Standurile sunt realizate numai din octanon, un material german, recunoscut pentru calitatea sa. "Anual organizam in jur de opt expozitii, iar sase sunt organizate in incinta Salii Palatului, de catre alti organizatori de evenimente. Toate expozitiile organizate la Sala Palatului sunt gratuite pentru publicul larg. Chiar de la inceput ne-am facut bunul obicei ca intrarea si catalogul sa fie gratuite. Astfel, la expozitie nu participa numai spacialistii, ci si oamenii interesati de subiectul respectiv".



Pentru firmele participante, chiria este intre 61 si 100 de euro/mp, in functie de amplasarea standului. Preturile sunt, in opinia Mariei Mateias, foarte mici, datorita faptului ca locatia le apartine si pot lasa la pret pentru a atrage cat mai multi clienti.



O expozitie se organizeaza de pe un an pe altul si, de obicei, este sarcina unei singure persoane. "Prin septembrie - octombrie, trimitem la firme oferta pentru anul urmator, pentru ca atunci cand isi fac bugetul sa ne includa si pe noi la capitolul de publicitate", afirma Mateias.



Sala Palatului are cinci angajati care se ocupa de expozitii si constructii de standuri, dar si de organizarea de congrese si simpozioane.



Mateias considera ca, la o expozitie, numarul de standuri este cel care da valoare acesteia, nu numarul de firme participante. "Ca numar de firme sunt undeva intre 200 si 500, iar ca standuri am avut si 80, depinzand de marimea lor. Avem in jur de 2.000 de mp disponibili pentru organizarea de expozitii - plasati la parter, in patru sali, la etajul intai si al doilea".





Supraoferta si specializare



Problema de baza cu care se confrunta Sala Palatului in privinta organizarii de expozitii este publicitatea care este, in opinia Mariei Mateias, supercostisitoare. "Mass-media nu raspunde prompt nici atunci cand este vorba de expozitii de interes larg. Asa ca recurgem la moduri mai putin ortodoxe, la elevi care impart fluturasi, ceea ce nu este chiar foarte profesional".



Piata din acest domeniu este supradezvoltata, crede Mateias. "Sunt unele firme care organizeaza expozitii pe teme care ?merg?, asemanatoare cu cele pe care le organizam si noi. Clientii din domeniul respectiv sunt atunci buimaciti, pentru ca vor sa mearga si acolo, si la noi".



La ora actuala, principalii concurenti ai RAAPS Sala Palatului sunt Romexpo si Elga Com. "Targurile ?amestecate? au cam disparut si expozitiile specializate sunt la mare pret. Este o tendinta mondiala, iar in Romania se intampla acelasi lucru. Cele specializate nu au aceeasi amploare, dar, la final, firmele participante au parte de rezultate concrete - contracte si parteneri noi, spre exemplu".
diana.sava@zf.ro ; claudia.covaci@zf.ro

O campanie Ziarul Financiar Banca Transilvania