O carte legata in piele "da bine" si in biblioteca, dar si in profitul legatoriilor

Intr-o epoca in care oamenii recurg la cele mai avansate tehnologii, la biblioteca virtuala sau sisteme 3G, legatoriile de carte inca suscita interesul studentilor care intra in micile locatii pentru lucrarile de diploma, dar mai ales pe cel al pasionatilor de carte, care ar plati in strainatate sume de cateva ori mai mari pentru serviciile de aici. Pentru ca in Romania comenzile se executa manual.
"Legatoria este foarte veche. A fost deschisa in 1970, de catre tatal meu. El a invatat meserie timp de 15 ani de la cei mai mari legatori care au studiat la Paris, in Franta. Pe vremea aceea era mare lucru sa ai atelierul tau, in conditiile in care lumea lucra la stat", spune Liliana Moldoveanu, care din 1999 a preluat legatoria Apollo Moldoveanu din Bucuresti.
Dupa cum declara proprietara, "renumele nu doar la nivel local", creat prin realizarea unor comenzi de peste 400 de mii de carti pentru ambasade sau lucrari pentru festivaluri internationale, dar mai ales legatura de familie pe care o reprezinta legatoria nu ii permit sa inchida aceasta afacere.
Activitatea legatoriei Apollo Moldoveanu cuprinde imbracarea cartilor, a lucrarilor de diploma, realizarea mapelor de corespondenta, a copertelor de arhivare, a cartilor de onoare (agenda pe care scriu oaspetii cand viziteaza o personalitate), a meniurilor sau albumelor de nunta. Ea se desfasoara in doua puncte de lucru, in cel de-al treilea existand calculatoare si fotocopiatoare "pentru cazul in care persoana care isi lucreaza teza de doctorat sau de licenta a gresit prima pagina si doreste sa ii fie tehnoredactata pe loc", dupa cum spune Moldoveanu.
Firma a inregistrat anul trecut o cifra de afaceri de 270.000 lei (75.000 euro), in scadere fata de anul anterior cu aproximativ 5%, in urma pierderii unor clienti. Acest lucru a avut loc pe fondul suprapunerii unor contracte.
"Cand vin doi clienti, de regula il alegi pe cel mai vechi, pe care il cunosti si stii ca e serios", spune Moldoveanu. Pentru 2006 insa, proprietara preconizeaza o cifra de afaceri cu mult peste 300.000 lei (circa 85.000 euro).
"Cred ca anul acesta va fi mult mai bine, cu toate ca nu am sa particip la licitatii, cum fac multe firme care alearga dupa contracte. Legatoria nu inseamna asta. Noi suntem "prestari servicii", practic asteptam sa ne vina clientul", explica bucuresteanca.
Pentru proprietarii de legatorii, spune Moldovaneanu, este foarte greu sa estimezi profitul deoarece cheltuielile sunt mari, dar mai ales pentru ca nu este niciodata sigur cand vor primi comenzi de la clienti.
"Este destul de greu la noi, nu ai cum sa stii cat vei castiga. Poate veni cineva cu 300 de carti de legat, pe care sa le fac in doua luni, dar pot la fel de bine sa nu am nicio comanda. Profitul nu este foarte mare, mai ales ca de la 1 ianuarie am marit salariile si automat s-au marit costurile. De asemenea, am mai luat o masina in leasing, ceea ce inseamna alte cheltuieli pe care, luna de luna, trebuie sa le acopar", marturiseste Moldoveanu.
Pe langa masinile de baza, vechi de zeci de ani, firma a mai achizitionat o masina de caserat (de lipit coperte) din Germania, o masina de cusut agende, a facut investitii in calculatoare, la cheltuieli adaugandu-se si costurile de amenajare a celor trei puncte de lucru.
"Sacrificiul a fost destul de mare, pentru ca masinile sunt foarte scumpe. Voiam sa mai cumpar o ghilotina (masina de taiat hartie - n. red.) moderna, de ultima generatie, dar costa peste 50.000-60.000 de euro. Mai mult de atat, cele noi implica service, pe cand cele pe care le avem deja nu trebuie decat curatate. Sunt niste valori. Mi-au fost cerute si de muzee. Valoarea masinii de poleit este echivalentul a trei apartamente, dar nu intentionez sa le dau nimanui", spune proprietara Apollo Moldoveanu.
In prezent, atelierul de legatorie este dotat cu o ghilotina veche de peste 100 de ani, papser (masina de taiat carton), masina de caserat, presa, casa cu litere (cutie cu toate literele alfabetului cu ajutorul carora se tiparesc cuvintele pe coperta), masini de spiralat si laminat si masina de cusut.
Toata activitatea este realizata de 15 angajati care, dupa cum spune Moldoveanu, trebuie sa faca tot ce implica o legatorie, de aceea toti au o responsabilitate in momentul in care se primeste comanda: sa stie sa foloseasca hartia, sa stie sa scrie, sa poleiasca, sa aleaga modelul.
"Sunt angajati care lucreaza cu mine de zece ani, de pe vremea tatalui meu. Totul este ca muncitorul sa puna suflet in ceea ce face. Trebuie sa iubesti putin arta, sa vrei sa iti iasa frumoasa cartea pe care o ai de legat, dar si sa ai rabdare, pentru ca altfel nu poti lucra aici", spune ea.
Apollo Moldoveanu este o legatorie clasica, in care se lucreaza doar manual, ceea ce face ca munca sa fie migaloasa si sa necesite mult timp pentru finalizarea unei comenzi mai mari. Cu toate acestea, preturile sunt mult mai mici decat cele din afara, ceea ce-i determina pe straini sa apeleze des la serviciile putinilor legatori care au mai ramas in Romania.
"Cartile sunt cele mai cautate. Avem comenzi de la ambasade care vor sa isi imbrace bibliotecile, dar pentru ca se lucreaza manual, in strainatate sunt extrem de scumpe", este de parere Moldoveanu.
Pretul cartilor se situeaza intre 15 lei (patru euro) si 40 de lei (11 euro), in functie de starea in care se afla cartea si de cat se scrie pe coperta. Celelalte lucrari, mapele de corespondenta, cartile de condoleante, meniurile, copertele de arhivare sau albumele de nunta pot ajunge pana la 38 de lei (11 euro).
"Se lucreaza in piele, dar de cele mai multe ori folosim inlocuitori. Depinde foarte mult de materialul cu care se lucreaza, deoarece acestea sunt foarte scumpe. Am avut in trecut o comanda din partea unui hotel renumit din Deva, pentru meniuri confectionate dintr-un material special, care ajungeau la 80 de lei (22 euro - n. red.) fiecare", isi aminteste bucuresteanca.
Cea mai solicitanta perioada pentru legatoria Apollo Moldoveanu este cea de vara, cand este "asaltata" de studentii care vor sa isi imbrace lucrarile de diploma. Cu toate acestea, vara este si sezonul in care rezultatele financiare ale firmei se imbunatatesc. O lucrare de diploma costa intre 15 lei (patru euro) si 20 de lei (sase euro), in functie de modelul dorit: lucrari de diploma legate sau cu surub. De asemenea, daca un client doreste sa adauge specializarea, disciplina si numele a doi coordonatori, suma creste cu 3 lei (0,8 euro). Plata se face in avans sau integral, atat in legatorie, cat si prin banca. Discount se face foarte rar, in cazul in care comenzile sunt foarte mari.
Clientii care apeleaza la serviciile legatoriei sunt atat oameni obisnuiti care vin sa isi lege cartile din biblioteca, cat si profesori universitari care isi fac teze de doctorat sau doctori care isi leaga tratate sau colectii de ziare.
"Oamenii sunt receptivi. A fost perioada de dupa '89 cand s-a simtit explozia calculatoarelor, dar aici este ca in moda: generatiile se schimba in permanenta, tinerii care ajung intr-o functie importanta incep sa se gandeasca la o biblioteca mare pentru biroul lor. Legatoria nu o sa dispara niciodata", spune Moldoveanu.
Mai mult de atat, proprietara are planuri mari cu afacerea sa.
"Poate o sa cumpar mai mult spatiu unde sa fac o cafenea pentru studenti. As vrea sa aiba unde sa stea pana le termin lucrarea de licenta. Si daca tot am avantajul sa fiu in centrul istoric, lumea va iesi seara la plimbare, iar o cafenea este binevenita", spune ea.
In ceea ce priveste intrarea in Uniunea Europeana, Moldoveanu se teme ca impozitele se vor majora din cauza alinierii preturilor la standardele europene. "Impozitele mai mari ne vor determina sa marim preturile serviciilor noastre, iar oamenii care vin la noi raman aceiasi. Daca acum li se par scumpe, nu stiu ce va fi atunci", a conchis ea.
Mitru Constantin, proprietar al legatoriei "Mitru" din Bucuresti, nu vede, pe de alta parte, in aderarea Romaniei la UE un factor care ar influenta aceasta afacere, dar considera ca meseria de legator este pe cale de disparitie. Lipsa de interes a tinerilor fata de o astfel de activitate va duce la disparitia legatoriilor, care si asa au ramas intr-un numar foarte mic in toata tara, dupa ce majoritatea s-au reprofilat, considera el.
"Eu am preluat totul de la tatal meu, atat masinile, pe care in ziua de azi mi-ar fi greu sa le mai cumpar, cat si talentul. Imi este teama ca legatoriile nu vor mai rezista, pentru ca nu are cine sa le preia. Eu nu am putut sa-l atrag nici macar pe fiul meu", recunoaste Constantin.
El spune ca o afacere precum cea pe care o detine nu poate avea un profit foarte mare. El declara ca sectia financiara i-a stabilit o norma de productie de 3.500-4.000 de lei (990-1.140 euro), pentru care trebuie sa plateasca un impozit de 600 de lei (170 euro).
Cat despre activitatea de legator, el precizeaza ca, pe langa legarea cartilor, a inceput sa faca si lucrari de diploma pentru ca se fac mai usor, iar cererea este mai mare.
"Este mai usor sa fac o lucrare de diploma, pentru ca nu implica acceasi manopera. In plus, o pot face intr-o singura zi fara sa aiba repercusiuni asupra calitatii. La o carte am nevoie chiar si de trei zile. Trebuie sa o desfaci, sa o repari, sa o lasi sa se usuce, sa o cosi manual la gherghef si apoi sa o pui la presa", explica legatorul.
Legarea unei carti costa 12 lei (3,4 euro), in timp ce o lucrare de licenta ajunge la 17-18 lei (4,8 - 5,1 euro).
Proprietarul isi aminteste ca pe langa comenzile pe care le primeste zilnic de la oameni obisnuiti, la el apeleaza si scriitori, artisti, ministri sau doctori.
Comenzile acestora constau in legarea cartilor, a tezelor de doctorat sau arhivarea unor documente. Unii oameni i-au cerut chiar sa le realizeze carti "false". A primit si o comanda mai speciala, pe care insa a refuzat sa o onoreze.
"M-a sunat cineva care mi-a cerut sa-i fac un fel de carti false, doar cotorul mai exact, pentru a da impresia unui numar impresionant de carti in biblioteca sa. Am refuzat, pentru ca eu am lucrat timp de 20 de ani numai cu carti adevarate", incheie Constantin.