Odiseea Dracula Park sau cum sa vinzi nimic la pret mare

Plimbat de la Sighisoara la Bucuresti, botezat in fel si chip, proiectul parcului de distractii Dracula se pregateste sa intre intr-o noua legislatura si, cine stie, poate sa-si schimbe din nou locatia, numele si proprietarii. Desi piatra de temelie a proiectului sta ferecata de trei ani undeva prin sertarele actualei guvernari, Dracula Park s-a vandut de vreo cateva ori si e posibil sa se mai vanda de inca pe atatea. Este unul din cele mai recente exemple despre cum sa vinzi nimic la pret mare.

Ideea construirii unui parc de distractii in jurul mitului lui Dracula, altfel indrazneata, a fost facuta publica in anul 2000. Locatia aleasa pentru proiectul-mamut menit sa salveze turismul romanesc: platforma Breite, pe o suprafata de 60 de hectare. Dracula Land ar fi urmat sa aiba institut de vampirologie, spatii de cazare (vile, campinguri), chiosc cu fanfara, debarcader, restaurante medievale, un Castel al lui Dracula, o gradina labirint, un club-discoteca, restaurante medievale, piste de turniruri, hale de bere, zone de picnic si multe altele.

Rata de profit estimata initial: 22%

Proiectul era estimat initial la 31,5 milioane de dolari si promitea venituri anuale de 27 milioane de dolari cu o rata de profit de 22%. De asemenea, proiectul promitea localnicilor peste un milion de turisti anual, zeci de mii de locuri de munca, dezvoltarea serviciilor in zona, cresterea bugetului pentru investitii provenind din taxe locale platite de administratorul parcului, Fondul de Dezvoltare Turistica Sighisoara SA (FDTS). Constructia ar fi fost asigurata de Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei (MLPTL) si Ministerul Industriei si Resurselor. Primul urma sa investeasca doua milioane de dolari, iar al doilea sa construiasca utilitatile publice. De la bugetul local urmau sa se aloce 2,5 milioane de dolari, restul pana la 31 milioane de dolari urmand a fi obtinuti din concesionari acordate companiilor private. Investitia ar fi fost recuparata in trei-patru ani, conform calculelor de la vremea respectiva.

Se discutase deja despre marii investitori care urmau sa primeasca dreptul de distributie exclusiva a produselor, promovarea in incinta parcului si dreptul de a folosi formula "unic distribuitor pentru Dracula Park". Printre marii investitori despre care se vorbea atunci se aflau Coca-Cola, Brau Union, McDonald's sau Spring Time. Este vorba despre companii cu o situatie financiara stabila si interes strategic in Romania, cote semnificative de piata, detinerea a mai multor branduri/tip de produs, dar si segmente-tinta diferite de cumparatori, conform criteriilor. Aceste companii urmau sa achizitioneze un pachet de actiuni echivalent cu minim 50% din valoarea rulajului estimat plus un procent din cifra de afaceri. "Lucrarile efective de constructie a parcului vor incepe in momentul in care pe biroul FDTS vor exista toate avizele necesare. Apreciez ca acest lucru se va intampla in maximum o luna sI jumatate", spunea Agathon la 3 aprilie 2002. Tot el sustinea ci a primit la interviuri "tineri care si-au terminat de curand studiile de MBA in Germania sau SUA".

"Stiri bizare" si esecul emisiunii de obligatiuni

Proiectul a fost purtat pe la toate targurile de turism international, fiind de departe cel mai mediatizat proiect romanesc din ultimii cincisprezece ani. Presa internationala a acordat spatii generoase subiectului la sectiunea de "weird news" ("stiri bizare"). Desi Dracula Park nu exista decat in scripte si in cateva declaratii exaltate, proiectul a aderat chiar la Asociatia Internationala a Parcurilor de Distractii.

Dincolo de vorbe, in decembrie 2001, SC Fondul pentru Dezvoltare Turistica Sighisoara SA (FDTS) a lansat o emisiune de obligatiuni in valoare de 155 miliarde lei, pretul nominal al unei actiuni fiind de 10.000 lei. InsusI premierul Adrian Nastase anunta public ca ar fi cumparat actiuni de 100 milioane de lei. In ciuda supermediatizarii, a fost nevoie de prelungirea ofertei publice pana in aprilie 2002. Nici asa nu s-au adunat decat trei milioane de dolari (107 miliarde lei), in conditiile in care valoarea totala a emisiunii a fost de cinci milioane de dolari, sperantele declarate de oficiali ai Ministerului Turismului mergand chiar la peste 12 milioane de dolari.

"Un proiect-svaiter"

Primii contestatari au fost cei carora ideea nu li se parea rea, dar doreau alte amplasamente (Pasul Tihuta, Rasnov, langa castelul Bran), Greenpeace, Mihai Eminescu Trust (in care este implicat Printul Charles), UNESCO, Academia Romana si Institutul National de Arheologie, precum si ecologistii din Sighisoara. "Am atras atentia ca ridicarea parcului pe platforma Breite e o ilegalitate. S-a incercat, inclusiv prin intermediul unui documentar televizat, sa se inoculeze ideea ca la Breite nu exista nici un stejar!", a declarat, revoltat, unul dintre contestatarii proiectului, medicul stomatolog Alexandru Gota din Sighisoara, cel care a strans in jur de 500 de semnaturi impotriva proiectului si a infiintat fundatia "Sighisoara Durabila". "Sacrificarea platformei Breite ar fi creat un precedent periculos si pentru alte arii protejate din Romania", afirma Gota, care crede ca, oricum, proiectul Dracula ar fi fost prost conceput si pripit lansat: "Numai daca luam in calcul faptul ca nu au tinut cont de legea care spune ca nu ai voie sa construiesti nimic care sa aiba impact asupra rezervatiei si putem demonstra cat de precipitat a fost proiectul si cat de prost fundamentat. In al doilea rand, Sighisoara este in patrimoniul UNESCO, nu mai are nevoie sa i lipeasca astfel de kitsch, limitat din punct de vedere cultural."

El spune ca nici argumentele economice nu stateau in picioare, neexistand infrastructura necesara sI finantarea urmand sa se faca cu bani de la buget. "Intreg proiectul a fost pripit. Daca ar fi fost conceput beton, noi, o mana de oameni de la Sighisoara, n-am fi putut sa-l demontam. A fost insa un proiect ca un svaiter", mai spune Gota.

Vina aruncata pe "cercurile de interese straine"

Mizand totul pe cartea Dracula Land, ministrul Agathon se incuraja singur: "Proiectul va continua, iar aceasta este o decizie irevocabila". In paralel, oficiali ai ministerului, precum consilierul Marius Stoian lansase o teorie a conspiratiei potrivit careia "aumite cercuri de interese straine" si-ar dori ca proiectul sa fie realizat mai curand in Scotia. "Exista si cercuri de interese la nivel intern, care discrediteaza acest proiect, din rationamente pur financiare", mai spunea consilierul lui Agathon, evident, fara sa exemplifice. Insusi Adrian Nastase a sustinut versiunea "cercurilor de interese": "Nu este normal ca Dracula sa fie folosit pentru filme americane sau englezesti, iar noi sa ramanem doar cu imaginea negativa. Proiectul a fost criticat din afara si au sarit unii dinauntru care l-au daramat pentru ca Dracula trebuie sa ramana pentru englezi sau americani, sa faca ei in continuare filmele cu Frankenstein sau Dracula. Noi mergem doar cu tuica fiarta si calusari pentru a-I plimba iarna cu trasura si a le repara sanatatea celor care fac capitalism in alte tari", afirma Nastase.

Cert e ca, in mai 2002, Printul Charles s-a aflat intr-o vizita de trei zile la Sighisoara si si-a exprimat dezacordul fata de amplasarea parcului in zona, pe motiv ca ar fi distrus specificul cetatii. "Ar fi o pierdere tragica pentru locuitori si pentru intreaga Europa", spunea Printul Charles. Poate ca nu intamplator, studiul de prefezabilitate intocmit de consultantul PricewaterhouseCoopers la inceputul lui 2003 recomanda deja alta locatie pentru amplasarea parcului. A fost preferat Snagovul, datorita infrastructurii, a posibilitatii de atragere a unui numar mai mare de turisti, a prezentei unui aeroport international, a veniturilor si dotarilor cu bunuri de folosinta indelungata si a disponibilitatii locuitorilor de a cheltui o anumita suma de bani pentru distractii.

Mitrea: "Dracula Park nu reprezinta o prioritate"

Plecarea lui Agathon de la ministerul Turismului, in vara anului trecut, odata cu desfiintarea acestuia si inglobarea sa in cadrul Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului si Locuintelor sub comanda lui Miron Mitrea avea sa dea o noua turnura evenimentelor. "Dracula Park nu reprezinta o prioritate pentru Romania", a fost una din primele declaratii ale lui Mitrea, in noua calitate, ceea ce parea a fi inchiderea definitiva a proiectului: "Acest proiect nici macar nu este la Ministerul Transporturilor, terenul fiind la Regia Atuonoma Administratia sI Patrimoniul Protocolului de Stat. Cei de acolo au spus ca vor merge mai departe intr-un ritm pe care il vor defini investitorii privati", mai spunea Mitrea. Pe aceasta idee a marsat si ex-ministrul Agathon, devenit secretar general al PSD, care a afirmat ca proiectul va merge mai departe sI ca el, unul, nu si-a retras banii bagatI in el. L-a sustinut, din nou, premierul, care n-a dat, nici el de inteles ca sI-ar retrage suta de milioane. "Este un proiect care poate fi facut", a afirmat el.

De la stejari seculari, la parc industrial si de agrement

Asa ca, la inceputul acestei luni, Guvernul a aprobat prin ordonanta de urgenta constituirea parcului industrial sI de agrement Snagov pe terenul complexului agrozootehnic Vlasia Snagov. Timp pentru a se si construi ceva insa e clar ca nu mai este. Firesc, si aici au crescut mult preturile la terenuri. Daca in luna iulie un metru patrat in zona se vinde cu 4 dolari, acum se vinde de cateva ori mai scump.

Noul loc de distractii cu numele de Dracula are nevoie de o investitie de 40-70 milioane de dolari, iar initiatorii promit parc tematic, teren de golf, hipodrom, parc acvatic, paintball, pista de karting si motocros si o zona speciala reprezentand Romania in miniatura. Schimbarea numelui din Dracula Land in Dracula Park s-a facut pe nesimtite. Schimbarea locatiei a fost insa ceva mai spectaculoasa, proportiile proiectului din proximitatea Capitalei crescand de la 220 ha la 280 ha. Initiatorul proiectului de la Sighisoara s-a aratat, din nou, entuziasmat: "Noul proiect Dracula e mult mai amplu sI mai spectaculos", declara Dan Matei Agathon.

Opozitia a cerut pedepsirea celor responsabili

Actiunea Populara (AP) a seseizat Curtea de Conturi, in noiembrie 2003, pentru "elucidarea aspectelor financiare si ilegale ale utilizarii fondurilor publice in derularea proiectului Dracula Park Sighisoara si tragerea la raspundere a celor responsabili". De asemenea, AP a solicitat informatii de interes public referitoare la fondurile publice angajate pentru realizarea proiectului. Reprezentantii AP au afirmat ca prin mutarea de la Sighisoara la Snagov s-a incercat eludarea responsabilitatii esecului.

In replica, cei de la Dracula Park SA au explicat ca AP face confuze intre fonduri publice si cele atrase prin vanzare de actiuni. Fondurile publice la care se referea AP au fost utilizate de Consiliul local Sighisoara pentru elaborarea studiilor de prefezabilitate privind construirea parcului Dracula langa Sighisoara, au explicat reprezentantii Dracula Park SA. La randul sau, Agathon a explicat ca singurii bani cheltuitI de la buget pe timpul mandatului sau au fost sase miliarde lei din fondul de dezvoltare turistica, aflat la dispozitia ministerului pentru cofinantarea unor proiecte sI studii.

Liberalii Nicolae Vlad Popa si Eugen Nicolaescu au depus o cerere de anulare a hotararii de guvern prin care s-a constituit parcului industial turistic si de agrement Snagov. Ei au cerut totodata inceperea cercetarilor penale impotriva premierului Adrian Nastase si a fostului ministru al Turismului Dan Materi Agathon, acuzati de inselaciune. Popa si Nicolaescu au mai acuzat faptul ca reluarea proiectului la Snagov incalca Constitutia, deoarece acorda gratuit 460 de hectare gratuit unei societatI comerciale, fara organizarea prealabila a unei licitatii.

Cine mai crede in Dracula Park?

In acelasi timp, liberalii nu exclud ideea de a porni un nou proiect Dracula, de data aceasta pe amplasamentul de langa Castelul Bran, pentru care au facut sI un studiu de fezabilitate de un miliard de lei.

"Proiectul Dracula Park este viabil si acest lucru este confirmat de interesul multor companii, dar si de felul in care este contestat. Cum este posibil sa contesti un proiect si apoi sa lansezi ideea realizarii lui in alt aplasament?", se intreaba retoric Sorin Marica, presedintele CA al Dracula Park SA. El afirma ca zona Bran a fost luata in calcul si de catre initiatorii proiectului, dar motivele pentru care s-a renuntat au fost obicetive: nu exista infrastructura, nu exista aeroport.

Cat despre cei din Sighisoara, parcul Dracula a ramas o amintire de pe urma carora unii au profitat, intrucat proiectul a generat o crestere substantiala a preturilor la locuintelor in zona si, nu in ultimul rand, un aflux mai mare de turisti din tara sI din strainatate. "Din pacate, la ora actuala Sighisoara are mai multI turisti decat poate duce", spune, cu oarecare regrete Gota, pentru care tot scandalul a insemnat inceperea unei cariere noi in ecomanagement.
claudia.covaci@zf.ro