Pensiunile din Apuseni, cu gandul la "mica Elvetie"

Cinci localitati din judetul Alba (Arieseni, Garda, Albac, Rametea si Sugag), asteapta sa fie evaluate de Agentia Nationala de Turism pentru a primi statutul de statiune turistica. Acest lucru va avantaja atat administratia locala, cat si proprietarii de pensiuni care vor avea posibilitatea de a accesa mai usor fonduri europene pentru diferite investitii. In urmatorii 5-6 ani, localitatile cu potential turistic din zona montana a judetului Alba spera sa atraga investitii private de peste 100 de milioane de euro, la care se vor adauga investitiile in infrastructura si utilitati pe care le pregatesc autoritatile locale si judetene.

Turismul este o afacere care poate aduce in viitor cea mai mare parte a banilor la bugetul judetului Alba, apreciaza prefectul Cosmin Covaciu.

Si Consiliul Judetean si-a propus sa investeasca in turism. "Avem certitudinea ca acesti bani se vor intoarce inapoi", spune Ion Dumitrel, presedintele Consiliului Judetean Alba. In scurt timp Consiliul judetean va avea un compartiment special pentru dezvoltare turistica si se va constitui o asociatie judeteana pentru promovarea turismului din care vor face parte pe de o parte Consiliul judetean,  reprezentanti ai Consiliilor locale si ai primariilor din localitatile cu potential turistic din judet.

Tinta: 4 margarete

Previziunile reprezentantilor administratiei judetene din Alba privind dezvoltarea turistica a judetului Alba sunt sustinute si de datele statistice ale Filialei Alba a Asociatiei Nationale de Turism Rural, Ecologic si Cultural (ANTREC) potrivit carora in 2004 numarul turistilor care au ales localitatile din Alba a fost cu aproape 50% mai mare ca in anii precedenti. 40% dintre acestia au fost turisti straini.

Un alt argument: in anul 1997, cand s-au facut primele clasificari, erau autorizate 22 de pensiuni agroturistice si turistice, la Albac si Rimetea. In prezent, numarul lor a crescut la 100, alte 60 pregatind actele necesare clasificarii. Printre cele clasificate in anul 2004 se afla si "Poiana verde" din Albac, prima pensiune de 4 margarete din judetul Alba. Neoficial, in judetul Alba exista circa 300 de pensiuni cu peste 800 de camere duble, multi dintre proprietarii de case din localitatile turistice lucrand fara nici o autorizatie.

Energie alternativa

Dezvoltarea turistica va depinde insa, in mare masura, de infrastructura si alimentarea cu energie electrica. In prezent, accesul in multe din zonele cu potential turistic este greoi. Dar exista deja o serie de documentatii tehnice pentru reabilitarea unor drumuri judetene sau comunale, urmand sa fie gasite sursele pentru finantarea acestor lucrari, spune Dumitrel.

E nevoie si de retele electrice pe masura, care sa aiba o capacitate relativ mare pentru a asigura energia necesara in special obiectivelor din zona partiilor de schi. Prefectul Cosmin Covaciu spune ca exista doua variante: fie un program de investitii in zona sustinut de Electrica si Guvernul Romaniei, fie investitii in sustinerea energiei de tip verde: eoliana sau hidro. "Cativa investitori din Italia si Austria s-au aratat interesati de producerea acestui gen de energie. Analizam posibilitatea dezvoltarii unui parc de 15-20 de turbine de 1 MW in varful unei creste muntoase din zona Arieseni. Acolo vanturile sunt puternice si relativ constante in timpul anului si cred ca aceasta idee ar fi fezabila", ne-a mai declarat prefectul.

Arie de schi la Arieseni

Primarul comunei Arieseni, Vasile Jurj, a declarat pentru Ziarul Financiar ca in ultima vreme localitatea s-a bucurat de un aflux foarte mare de turisti, in special iarna. "Numai in sezonul alb am avut peste 100.000 de turisti, dintre care cei straini, in special din Ungaria, au o pondere de peste 30%. Poate si pentru ca suntem la doar 120 de kilometri de granita", a spus primarul Jurj. El este convins ca turismul va deveni principala sursa bugetara pentru comuna Arieseni.

Atractia nr. 1 este partia de schi, una dintre cele mai scumpe din tara. "Vrem sa cream o statiune turistica cu o activitate intensa, in doua sezoane, cu circulatie in tot timpul anului. Realizarea statiuni este posibila prin cuprinderea intregii zone a Ariesului Mare, intre localitatile Arieseni si saua Vartop, pana la creasta ce uneste Varfurile Curcubata Mare si Mica, Piatra Graitoare, saua Tarnita Bihorului si Pasul Vartop. Aici ar urma sa fie inclusa o zona de circa 30 de hectare cu patru partii de schi dotate cu toate utilitatile necesare", mai spune Vasile Jurj.

Pe versantul nordic, care are si cea mai mare diferenta de nivel, de circa 300 de metri, se vor amplasa partiile de schi si instalatiile aferente (telegondola, telescaune, teleschi), plus un restaurant cu terasa.

In partea superioara se vor amenaja doar dotarile de stricta necesitate (statiile de sosire ale instalatiilor de cablu, cazarea angajatilor, puncte salvamont, restaurante  cu puncte belvedere). Versantul sudic va primi dotarile necesare cazarii turistilor, aceste dotari urmand a fi aglomerate in punctele de plecare la instalatiile de cablu.

Noile partii de la Arieseni vor fi grupate in doua zone principale, legate intre ele la partea inferioara prin traseul auto si o partie de schi fond, iar la partea superioara prin traseul de creasta Galbena-Curcubata si Vartop-Bubesti. Cele doua zone ar putea fi legate cu inca doua teleschiuri, in asa fel incat un schior sa poata schia o zi intreaga fara sa foloseasca de doua ori aceeasi partie. Estimativ, aceste amenajari vor costa cel putin 20 de milioane de euro, apreciaza primarul Jurj.

Patronii de pensiuni, nerabdatori

Unitatile de cazare vor fi grupate in principal in 4 puncte mai importante, respectiv Arieseni, Galbena, Bubesti si Vartop. In prezent comuna Arieseni are circa 40 de pensiuni turistice, dintre care doar 8 sunt clasificate cu una si, respectiv, trei margarete.

Printre proprietarii de pensiuni din Arieseni se numara si sotii Ioana si Alexandru Farcasu, proprietarii Vilei "Apuseni", clasificata cu doua margarete. Ioana Farcasu povesteste ca si-au pus pe picioare afacerea in turism in urma cu trei ani, dupa ce inainte au lucrat in municipiul Sebes. Vila, in care s-au investit peste 7 miliarde de lei, are 10 camere, patru apartamente si restaurant propriu. "Ne-am propus inca de la inceput sa realizam un minihotel unde turistul sa aiba conditiile optime de cazare. Cred ca si acum clientii nostri sunt multumiti deoarece la un pret de circa 800.000 pot beneficia de cazare intr-o camera curata cu baie proprie fara sa simta din punctul de vedere al confortului ca sunt in varful muntelui", a mai spus Ioana Farcasu.

Ca patroni de pensiune turistica, sotii Farcasu spera ca o data cu declararea comunei Arieseni statiune turistica sa creasca simtitor numarul de turisti, dar si sa se rezolve o serie de probleme actuale privind infrastructura, dar mai ales alimentarea cu energie electrica a localitatii, fiind frecvente intreruperile cauzate de intemperii.

Incalziti de ghetar

Primarul comunei Garda de Sus, Marin Varciu, a declarat pentru Ziarul Financiar ca in prezent localitatea are un deosebit potential turistic in special prin Ghetarul de la Scarisoara, una dintre cele mai importante pesteri din lume cu ghetari statici. Ghetarul, declarat monument al naturii, este vechi de circa 4.000 de ani, are o suprafata de 5.500 de metri patrati, volumul sau osciland intre 40.000 si 55.000 metri cubi.

Anul trecut, localitatea a fost vizitata de peste 20.000 de turisti (din care vreo 5.000 maghiari, germani, polonezi sau francezi), dupa cum sustine primarul Marin Varciu, peste 15.000 dintre acestia fiind atrasi de ghetar. "Numai ghetarul a adus anul trecut un profit de peste 600 de milioane de lei. Din pacate, acest potential turistic deosebit nu poate fi valorificat la maximum din cauza infrastructurii deficitare", se plange primarul.

In afara de dezvoltarea turismului bazat pe ghetarul de la Scarisoara, cei din Garda de Sus intentioneaza sa construiasca o partie de schi si sa valorifice la maximum potentialul turistic al comunei in timpul verii prin includerea pesterilor din zona intr-un circuit turistic. "Vrem sa atragem turistii in toata perioada anului punand accent in special pe traditii. Astfel in zona Ghetarului vrem sa construim o casa-muzeu care sa copieze intocmai o casa traditionala moteasca."

In prezent localitatea Garda de sus are 24 de pensiuni autorizate, acestea fiind clasificate cu doua si, respectiv, trei margarete. Pretul unei pensiuni complete in aceasta zona (cazare si masa) este in medie de 20-22 de euro.

Si primarul are pensiune

Si in zona comunei Albac exista o efervescenta turistica, manifestata, de exemplu, prin cresterea numarului de cereri pentru construirea unor pensiuni. "Cred ca acest lucru se datoreaza in primul rand demersurilor incepute pentru declararea localitatii statiune turistica", ne-a declarat primarul Tiberiu Todea.

Si autoritatile de aici si-au propus sa construiasca o partie de schi dotata cu teleschi si sa acorde facilitati celor care doresc sa investeasca in turism si sa construiasca pensiuni.

"Acestia vor putea cumpara la jumatate de pret lemnul necesar din padurile aflate in proprietatea comunei", a spus Tiberiu Todea. In plus, la Albac exista posibilitatea practicarii sporturilor nautice pe raul Aries, administratia locala achizitionand anul trecut 18 caiace.

In prezent, in Albac sunt autorizate si clasificate 27 de pensiuni cu o margareta si pana la patru margarete. Printre acestea se afla si Poiana Verde, o pensiune al carei actionar este chiar primarul Tiberiu Todea. Pensiunea este formata din sase apartamente si patru camere, avand televiziune prin cablu, incalzire centrala, room-service si telefon in fiecare camera. Cladirea are restaurant si bar proprii, sauna, precum si o sala  polivalenta cu o capacitate de minimum 40 de locuri. Primarul a investit peste 400.000 de euro in pensiune, jumatate din suma provenind dintr-o finantare Sapard.

Nebunie de revelion

Tot in Albac, Ioan Popa detine Vila "Perla Ariesului" (trei margarete) si Cabanuta "Ancuta" (doua margarete). Cele doua pensiuni au 50 si, respectiv, 21 de locuri, pretul perceput pentru o persoana fiind in medie de 20-25 de euro pensiune completa.

Perla Ariesului are o sala de trainning cu o capacitate de 25 de locuri si un restaurant cu 90 de locuri. "In ultima vreme ne-am orientat spre firme pentru a le atrage in organizarea unor intalniri, seminarii sau trainninguri in zona. Speram ca pe acest gen de clienti sa-i atragem in extrasezon, pentru a acoperi lunile in care in prezent avem putini turisti. Anul trecut am avut in circa 600-700 de turisti cazati la noi. Cel mai mare aflux este in perioada sarbatorilor de iarna, in special de Revelion. Anul trecut, de exemplu, as fi putut inchiria o mie de locuri de Revelion, chiar daca pretul a fost undeva la 160 de euro pe un sejur de patru zile, cu masa festiva inclusa", a mai spus Ioan Popa.

Turistii vor mancaruri traditionale motesti, plimbari cu caruta in cursul verii sau cu sania iarna; strainii, in special, cer sa participe la unele activitati gospodaresti, la coasa sau la cioplitul lemnului. "Dupa parerea mea, o pensiune cu 3-4 camere nu poate supravietui numai din turism", a mai precizat Ioan Popa.

 

In cautare de finantari europene

O parte din proprietarii de pensiuni turistice din Alba s-au orientat spre programele de finantari nerambursabile, derulate in special prin Sapard si Fida. Potrivit directorului Biroului Regional Sapard Alba Iulia, Ana Goia Mocan, din 2004 si pana in prezent au primit finantari 8 societati comerciale din judetul Alba care au depus proiecte pe Masura 3.4 "Dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice care sa genereze activitati multiple si venituri alternative in mediul rural", sectiunea turism.

Doua contracte de finantare au fost aprobate pentru dezvoltarea unor pensiuni din localitatea Arieseni, beneficiari fiind doua societati care desfasoara activitate turistica in zona: Simnotur, care a primit fonduri in valoare de 180.000 de euro si Alpin Travel - 93.000 de euro.

In curs de implementare se afla alte doua proiecte Sapard, cu finantari in valoare de 200.000 euro si, respectiv, 40.000 de euro, la Ighiel ( Pensiunea "Luana") si la Garda (Pensiunea "Digs"). Alte trei contracte de finantare, in valoare de aproximativ 200.000 de euro fiecare au fost aprobate pentru construirea sau extinderea unor pensiuni turistice din localitatile Santimbru, Ampoita si Rimetea. De asemenea, prima pensiune agroturistica din judetul Alba de patru margarete, pensiunea "Poiana Verde", a fost construita anul trecut in localitatea Albac, tot printr-o finantare Sapard in valoare de 200.000 de euro. transilvania@zf.ro