Presedintelui ii plac rusii patrioti si curajosi

Imediat dupa ce Uniunea Fortelor de Dreapta si blocul Iabloko au pierdut alegerile de la inceputul lunii decembrie, liderii formatiunii nationaliste Rodina, proaspat intrata in noul parlament rezultat din alegeri, au cerut demiterea lui Anatoli Ciubais din functia de presedinte al consiliului director al monopolului energetic national, Sistemul Energetic Unificat.

Nu era pentru prima oara cand politicieni din sfera stangii sau apropiati ai Kremlinului cereau demiterea lui Ciubais. In ultimele luni, dupa arestarea sefului Iukos, Mihail Hodorkovski, speculatiile despre cine va fi urmatorul oligarh vizat de "epurari" l-au avut insistent in vedere pe seful Sistemului Energetic Unificat (SEU, sau dupa acronimul rusesc, EES), vocile care s-au ridicat impotriva lui aducand fie argumentul ca Anatoli Ciubais e "tatal oligarhilor", dat fiind ca el a coordonat procesul de privatizare de la jumatatea anilor '90, in urma caruia actualii oligarhi au reusit sa intre in stapanirea societatilor de stat, fie argumentul ca modul cum intentioneaza el sa restructureze giganticul monopol energetic pe care il conduce e gresit, generator de coruptie si cu consecinte negative pentru populatia saraca a Rusiei.

Reluarea acestor atacuri dupa scrutinul din 7 decembrie a avut in vedere insa un moment psihologic extrem de important: Anatoli Borisovici Ciubais, in calitate de fruntas al Uniunii Fortelor de Dreapta (UFD, sau dupa acronimul rusesc SPS), tocmai isi asumase raspunderea pentru faptul ca partidul sau nu izbutise sa obtina nici un loc in Duma - desi farasa adauge ca ar vrea sa renunte la partid sau la viata politica. Ca atare, criticii sai au urmarit sa-l discrediteze acum si pe plan politic, si pe cel de business: in termenii lui Dmitri Rogozin, unul din liderii Rodina, "Ciubais a dovedit ca e un prost manager, un prost politician si un rau pentru Rusia".

De ce ar trebui demis Ciubais

Lasand la o parte retorica lui Rogozin, furios oricum pe Ciubais pentru ca acesta acuzase Rodina de national-socialism, exista destui comentatori rusi care cred ca victoria zdrobitoare a fortelor conservatoare in alegeri creeaza presiuni suplimentare asupra Kremlinului in directia demiterii sefului EES. Unii spun chiar ca inlaturarea lui Ciubais ar putea sa fie pastrata pentru perioada dinainte de alegerile prezidentiale din martie 2004, pentru ca ar spori popularitatea lui Vladimir Putin.

Nu ca presedintele ar mai avea nevoie de o sporire a popularitatii, insa mentinerea lui Ciubais la carma companiei (unde se afla inca din 1998) si faptul ca Putin n-a pus piciorul in prag fata de ideile de restructurare a EES promovate de Ciubais - care vor atrage obligatoriu o majorare substantiala a tarifelor la energie - ii pot dezorienta pe alegatorii mai putin dispusi sa studieze meandrele relatiilor dintre Putin si marea finanta autohtona. Ce e de inteles din faptul ca un om pus de Kremlin in fruntea EES se delimiteaza de politica presedintelui tarii, asa cum a facut inca de anul trecut cand declara pentru o revista de business din strainatate: "Energia in Rusia costa mai mult decat cat o platesc oamenii acum. Presedintele Putin a dat anumite semnale politic ca guvernul ar trebui sa abordeze cu precautie restructurarea EES; nu sunt de acord cu asta. Oamenii nu vor invata sa foloseasca resursele corect cata vreme nu platesc preturi reale penru ele. O familie ruseasca medie plateste acum 60 de ruble pe luna pentru electricitate - cat o sticla de vodca; in 2004 suma ar trebui dublata - deci doua sticle de vodca"?

Confuzia a crescut cu atat mai mult acum, cand milioane de alegatori au avut surpriza ca in campania electorala sa primeasca scrisori semnate de Ciubais in care li se promitea ca pana in 2006 majorarile de tarife la electricitate vor fi sub rata inflatiei si li se spunea ca in cinci regiuni urbane (cele unde concentratia electoratului SPS e cea mai mare) tarifele au fost deja reduse cu 20% de la 1 noiembrie. Or, faptul ca seful EES s-a folosit de functia sa la o companie de stat pentru a sustine interesele unui partid de opozitie nu numai ca nu e in regula, dar a trezit chiar banuiala ca Anatoli Borisovici de fapt se foloseste de Uniunea Fortelor de Dreapta pentru a-si crea o baza electorala pentru sine, ca viitor candidat la presedintia Rusiei in 2008 sau chiar in 2004.

Cum de l-a aparat pe Hodorkovski?

Perspectivele demiterii lui Ciubais parusera evidente in conditiile in care, dupa arestarea lui Hodorkovski, seful EES fusese singurul oligarh suficient de curajos sa ia apararea sefului Iukos si sa declare ca masura luata impotriva acesteia afecteaza stabilitatea democratiei si a afacerilor in Rusia. Faptul ca imediat dupa declaratiile lui Ciubais, o echipa a Serviciului Federal de Securitate facuse o incursiune la una din filialele EES, Novosibirskenergo, unde rascolise prin actele firmei cu un evident scop de intimidare, a fost interpretat tot in sensul ca autoritatile vor sa-l descurajeze pe Ciubais si pe altii care ar vrea sa-i urmeze exemplul.

Unii ziaristi occidentali insa, chiar daca reflecteaza autoironic ca au recazut in patima "kremlinologiei" dinainte de 1990, cand fiecare vorba si fiecare miscare a unei oficialitati ruse erau cantarite si talmacite in toate modurile posibile, tind sa procedeze la fel si in cazul lui Ciubais. Dupa ei, intrebarea e daca seful EES sfideaza Kremlinul fiindca stie ca oricum va fi demis (cei impotriva lui fiind prea puternici), fiindca vrea sa fie demis (ca sa nu-l prinda momentul restructurarii EES in functia actuala, ceea ce i-ar ruina complet sansele de ascensiune politica) sau tocmai fiindca stie ca oricum nu va fi demis (in fond, e cel mai putin bogat dintre oligarhi, e destul de adaptabil in chestiunile de afaceri si ca om politic nu va ajunge o amenintare pentru Putin nici in douazeci de ani).

Pentru a doua oara tata la oligarhi

Opoztia fata de ideile lui Anatoli Borisovici privind restructurarea EES nu se refera insa numai la perspectiva cresterii tarifelor la energie. Dupa cum se stie, planul de restructurare, care urmareste sa determine crearea unei piete rusestei a energiei, prevede spargerea EES in doua: pe de o parte capacitatile de generare, care vor fi oferite separat la privatizare, pe de alta parte sistemul de transport si distributie, care va ramane in proprietatea statului. Planul respectiv a fost conceput de Ciubais prin 2000 si sustinut initial de Putin si de cativa dintre ministrii acestuia, insa a ajuns cu mare dificultate sa fie luat in dezbaterea Dumei - abia anul acesta, cand au fost aprobate doar cateva din prevederile lui.

Problema planului consta insa in impartirea dupa restructurare a actiunilor detinute la EES, respectiv cum anume vor fi "repartizate" catre actualii actionari participatiile la viitoarele companii de productie a energiei. Iarasi dupa cum se stie, in ultimele luni ale anului trecut, actiunile EES listate la bursa au facut obiectul unor tranzactii frenetice, in care grupurile de investitori din jurul unor oligarhi ca Oleg Deripaska, Andrei Melnicenko sau Viktor Vekselberg au cumparat masiv actiuni ale companiei, ceea ce le-a asigurat ulterior locuri in consiliul de administratie al EES si, implicit, o pozitie privilegiata in alegerea celor mai bune dintre viitoarele companii rezultate in urma restructurarii. Faptul a atras proteste din partea actionarilor minoritari, multi dintre ei straini, care, daca nu si-au vandut actiunile, s-au declarat oricum dezamagiti de ceea ce au considerat a fi o masinatie pusa la cale de Kremlin, cu colaborarea lui Ciubais, in intentia de a-i goni pe investitorii straini din companiile rusesti si de a "pune la adapost" activele acestora, oferindu-le pe tava oligarhilor fideli lui Putin.

Proteste au venit insa si din partea criticilor traditionali ai lui Ciubais, care au vazut in toata povestea o repetare de catre acesta a celebrei scheme de privatizare "credite contra actiuni", din 1995-1996, finalizata cu improprietarirea actualilor oligarhi. Calitatea lui de coordonator al privatizarilor de atunci l-a facut iremediabil antipatic pe Ciubais in ochii majoritatii populatiei, care il considera raspunzator pentru discrepantele de avere de acum din Rusia; acum, cand unul din ultimele active pretioase ale statului e pe cale sa fie instrainat tot cam prin aceleasi metode ca atunci, antipatia populara are deci sanse sa creasca si mai mult. Si ar mai fi ceva: invidia starnita de faptul ca in toata cariera lui teribil de sinuoasa prin sferele puterii, a reusit de fiecare data sa cada in picioare si sa schimbe mai multe guverne fara a fi doborat de numerosii lui inamici.

"Avem mana suficient de lunga"

Culmea e ca omul nu parea in nici un caz sortit unei cariere politice, ci uneia academice, dedicate studiului teoriei economice. Nascut in 1955 in orasul Borisov din Belarus, absolvent al Institutului Economic din Leningrad, Ciubais a fost unul din cei mai importanti membri ai echipei reformatoare a viitorului premier Egor Gaidar, ajuns viceprimar al Leningradului inca din 1990 tocmai competentei lui in materie de teorie a reformei economice, apoi din acelasi motiv cooptat in guvern, ca vicepremier (1992-1994) si prim-vicepremier (1994-1996). Si-a descoperit doar pe parcurs talentele de politician, care l-au propulsat in fruntea administratiei prezidentiale a lui Boris Eltan, unde unii spun ca genialitatea lui in materie de PR a fost decisiva pentru realegerea lui Eltan in al doilea mandat de presedinte. Una peste alta, comentatorii spun ca, daca nu e potrivit neaparat sa fie lider, atunci in rolul de eminenta cenusie e perfect - si ca, probabil, tocmai de aceea a si reusit sa reziste atat de mult in sfera puterii.

Tocmai de aceea reuseste sa reziste si acum, in regimul lui Putin: cel mai important proiect de acum al lui Ciubais e unul care sigur atinge o coarda sensibila in inima presedintelui - proiectul "imperiului liberal", constand in refacerea pe cale economica a influentei Rusiei acolo unde influenta politica nu mai e posibila in mod direct. Concret, Ciubais urmareste ca EES sa-si asigure controlul asupra monopolurilor energetice din celelalte tari ale Comunitatii Statelor Independente, cu dublul scop de a face ca aceste tari sa ajunge dependente de furnizorul rus si in acelasi timp de a obtine acces la pietele europene si asiatice de dincolo de fostul spatiu sovietic. Pana acum, lucrurile merg foarte bine: EES controleaza deja furnizorii nationali de electricitate din Georgia si Armenia si candideaza la privatizarea celei mai mari unitati energetice din Republica Moldova.

Foarte important e si ca, spre deosebire de diversi consilieri prezidentiali, care se dezic de planul "imperiului liberal", Ciubais recunoaste deschis ca e vorba de ambitii de marire: "Rusia trebuie sa fie puternica - punct. Sa se dezica de rolul ei conducator in CSI ar fi o ipocrizie", spune el. Iar pentru scepticii care se indoiesc ca planul e realizabil, Ciubais adauga: "N-aveti grija, avem mana suficient de lunga". Ar fi oare in stare de asemenea declaratii curajoase si patriotice politicienii docili inghesuiti in Duma de legitimatiile de membri de partid (Rusia Unita sau Rodina)? Si doar stim ca presedintelui Putin ii plac rusii curajosi si patrioti.
crenguta.nicolae@zf.ro