Renasterea vitraliilor in pasajul Vulturul Negru din Oradea

Emblema a orasului Oradea, pasajul "Vulturul Negru" din centrul municipiului face parte dintr-un complex de cladiri al palatului cu acelas nume construit intre anii 1907 - 1909 de arhitectii Komor Marcell si Jakab Deszno pe amplasamentul fostului hotel "Vulturul". Pasajul de sticla care acopera trei strazi si vitraliul cu un vultur in zbor deasupra unor dealuri verzi a fost realizat dupa finalizarea constructiei in atelierul sticlarului Neumann Kalman ca emblema a ansamblului arhitectural.

Pasajul Vulturul Negru si ansamblul de cladiri din care face parte a fost construit intre anii 1907 - 1908, intr-o perioada relativ scurta. Consiliul Local Oradea intentiona deja de doi ani sa darame vechiul han Vulturul Negru aflat intr-o accentuata stare de degradare dar nu a gasit finantare pentru o noua constructie pe acest amplasament. Pentru a iesi din acest impas consilierii au hotarat vanzarea terenului amplasat ultracentral, situat la 150 de metri de Primarie, de cealalta parte a pietei centrale cu conditia ca viitorul proprietar sa construiasca tot hotel. Amplasamentul a fost achizitionat in final de doi avocati oradeni Adorian Emil si Kurlander Ede care au incredintat proiectarea cladirii arhitectilor Komor Marcell si Jakab Dezso.

Construit in timp record

Desi a fost ridicat intr-un timp record pentru epoca sa constructia ansamblului arhitectural nu a fost lipsita de peripetii. Afland de o investitie de anvergura in Oradea, proprietarii fabricilor de caramida din zona au dublat pretul materialelor de constructie peste noapte. Investitorii nu s-au dat insa batuti. Avocatii si-au deschis propria fabrica de caramida pentru a putea demara constructia, iar cativa ani mai tarziu, pornind de la faptul ca dobanzile bancare erau doboratoare si-au deschis si o banca.

In ciuda investitiei masive, cea mai frumoasa cladire in stil secession din Transilvania nu a avut de la bun inceput succesul scontat. Hotelul si sala de Teatru au avut trecere insa ansamblul de magazine de la parterul cladirii si de-a lungul pasajului a ramas gol sau aproape gol aproape jumatate de secol. Comerciantii considerau zona prea scumpa si vadul comercial prea slab pentru a merita sa investeasca in chirie. Astfel, dupa o scurta perioada de glorie, nici astazi magazinele din zona nu se pot lauda cu o clintela prea bogata. De altfel, majoritatea sunt inchise si fac modernizari profitand de renovarea pasajului. Pana si sala teatrului care a adapostit pe rand un cabaret, cinematograful Oradea rebotezat dupa revolutie Libertatea se afla in renovare. Dupa sase decenii de cinematografie aici va fi din nou cabaret, sala fiind inchiriata de un investitor privat.

Doar cluburile de noapte mai sunt profitabile

Magazinele care au mai ramas nu se pot lauda cu prea multi clienti. "Nu mai este vadul comercial de pe vremea comunismului. Astazi lumea prefera sa se plimbe pe strada Republicii unde sunt mult mai multe magazine", spune Beniamin Merca, directorul societatii Librarul care are o librarie in zona. Doar cluburile sunt profitabile. Cele doua localuri de la intrarea in pasaj dinspre piata Independentei Lord's si Down Town se umplu in fiecare seara de tineri iesiti sa se distreze iar in week-end este aproape imposibil sa gasesti locuri libere. Pasajul Vulturul Negru prinde viata doar noaptea...

A doua restaurare costa 680 milioane de lei

De-a lungul vremii vitraliul din Pasajul Vulturul Negru a fost renovat o singura data, in 1982, de catre pictorul Maghera Arpad. Anul trecut, data fiind starea avansata de degradare a pasajului de sticla in 2003 Administratia Patrimoniului Imobiliar din Oradea, care are in grija cladirile din municipiu, a scos lucrarea la licitatie. Renovarea vitraliilor a revenit societatii "Dalmatieni Serv" contra sumei de 680 milioane lei.

"Am restaurat in Europa vitralii de sute de mii de dolari, am avut comenzi in Israel, Japonia, Statele Unite. Trebuie doar sa mi se spuna de ce acte am nevoie sa pot lucra si in tara mea. Si asa, am pierdut mult timp", spune Stefan Penyacsek, patronul firmei. In prezent, desi firma lui Penyacsek a obtinut toate aprobarile lucrarile stagneaza. La sfarsitul lunii august, cand primele piese din vitraliu au fost gata, muzeografii s-au opus montarii lor. "Primele panouri repuse nu contineau piesele originale si nu s-a respectat nici modelul initial", sustine muzeograful Rodica Harca. Reprezentantii firmei spun ca singura lor vina este ca au facut mai mult decat trebuia. "Administratia Patrimoniului Imobiliar, cand a scos lucrarea la licitatie, avea la dispozitie doar o fotografie care dateaza dupa restaurarea facuta in 1982. Eu am reusit sa obtin o fotografie facuta de fiul lui Maghera, inainte de restaurare. Deci le fac si lor treaba si tot nemultumiti sunt", se plange Penyacsek. Patronul sustine ca acuzatiile muzeografilor ca ar fi inlocuit sticla originala sunt nefondate. "Eu folosesc sticla speciala, datand din aceeasi perioada cu vitraliul, de aceeasi calitate, culoare, structura si aspect", spune Penyacsek. Discutiile purtate la sfarsitul lunii octombrie cu o comisie a Ministerului Culturii care a venit la sfarsitul lunii octombrie la Oradea au scos la iveala faptul ca Penyacsek avea dreptate, dar restaurarea se va face tot dupa modelul de dinainte de demontarea vitraliilor. transilvania@zf.ro