Afaceri de la zero

Si asa am strabatut Europa cu pantofii nostri

17.09.2004, 00:00 Autori: Anca Rif, ZF Transilvania , Dan Simai


Statisticile arata ca, in medie, un roman cumpara anual trei perechi de pantofi. Conform datelor furnizate de patronatul din industria incaltamintei si pielariei, in Romania se produc zilnic circa 72.000 perechi de incaltaminte, adica 20 milioane pe an. Peste 78% din incaltamintea purtata de romani provine insa din import, in vreme ce unele din cele mai puternice firme de incaltaminte din tara lucreaza doar pentru export.



La ora actuala, in Romania functioneaza peste 2.000 de societati comerciale producatoare de incaltaminte si articole de marochinarie, unde lucreaza peste 75.000 de angajati. Acesta este, de altfel, unul dintre sectoarele economiei cu cea mai mare cota la export. Desi micii producatori orientati spre piata interna nu mai sunt o raritate, iar fabricanti cu traditie, ca Antilopa, au inceput sa urmareasca recucerirea pietei interne, castigurile cele mai mari le reusesc in continuare tot firmele axate pe export. Investitii de milioane de euro, personal specializat adus din Occident pentru supravegherea productiei, mana de lucru ieftina si contracte exclusiv pentru export - acestea par sa fie ingredientele reusitei pe o piata a incaltamintei grevata inca de presiunea importurilor ieftine.





Echivalentul unui Fiat Punto



Asa au ajuns cateva firme din judetul Bihor sa-si dispute primele locuri in topul producatorilor de incaltaminte din Romania. Si aceasta in conditiile in care, cum spun reprezentantii lor, dupa atentatele din 11 septembrie 2001, piata mondiala de incaltaminte a cazut cu peste 30%.



"Daca inainte occidentalii isi luau trei sau patru perechi de pantofi pe an, acum isi cumpara una singura, pur si simplu fiindca nu mai circula atat de mult", sustine Antonio Sargenti, administratorul firmei oradene Reroman, membra a grupului italian Center Group Renzi. Cu un profit net de 1,5 milioane euro pe 2003, firma administrata de Sargenti ocupa primul loc in topul pe domeniu al Camerei de Comert si Industrie a Romaniei.



La Reroman, colectiile sunt concepute in ateliere din Milano, fabricate in Romania si exportate, la un pret mediu, in Germania, Elvetia, Austria si SUA. "Daca am compara cu masinile, noi fabricam Fiat Punto, adica pantofi pentru muncitori, functionari, oameni de rand", spune Sargenti. Datorita costurilor ridicate de productie, fabricile din Italia ale grupului sunt in declin, productia urmand sa se transfere treptat la Oradea.





Migratia spre Est



Daca pentru multe firme occidentale, criza de pe piata mondiala a incaltamintei a insemnat apropierea de faliment, pentru firmele Ara Shoes Romania, Lloyd Shoes Romania si Legero Shoes Romania, toate din Valea lui Mihai, s-a dovedit in schimb o adevarata mana cereasca. Ambele sunt detinute de o companie germana, Ara AG, care a fost nevoita sa caute solutii de reducere a costurilor. "Fabricile din Germania, Austria si Malta, unde forta de munca e mai scumpa, si-au limitat productia, in schimb s-a intensificat activitatea in Romania", spune directorul economic Pavel Valerian.



Fabrica din Romania a germanilor de la Ara numara acum 2.400 de angajati si estimeaza un profit net de peste trei milioane euro pentru acest an. Intr-un top al firmelor private, realizat saptamana trecuta de Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii, Ara Shoes ocupa primul loc in clasamentul pe domeniu si locul al doilea in clasamentul companiilor mari din judetul Bihor. Produsele firmei sunt destinate pietei occidentale, indeosebi din Germania, Austria si SUA.





Fara muncitori trudind la banda



Spre deosebire de italienii de la Reroman, Ara si Lloyd Shoes fabrica incaltaminte de lux. Ca urmare, fluxul de productie este altfel conceput. "La noi nu veti vedea muncitori trudind la banda. Oamenii lucreaza in ritmul lor natural, pentru ca scopul principal este nu cantitatea, ci calitatea", spune Pavel Valerian. Norma unui angajat din Romania reprezinta 70% din norma unui muncitor german, fiindca patronatul considera normal faptul ca un muncitor roman neexperimentat nu poate atinge performantele unui german cu experienta.



Pentru a incuraja insa productivitatea, depasirea normei este recompensata prin bonusuri. "Muncitorul este stimulat sa munceasca mai mult si mai bine de familia care il asteapta acasa, nu de maistrul care sta in spatele lui", crede Valerian Pavel. Astfel, exista muncitori care isi realizeaza norma in proportie de 130%, atingand performantele salariatilor din Germania. In astfel de cazuri, salariul creste si el in mod proportional. Un muncitor experimentat poate castiga circa 7,5 milioane lei, iar la sfarsit de an firma acorda un premiu de 50 de euro salariatilor care nu au lipsit sau intarziat niciodata de la serviciu si inca 50 de euro celor care au un an de vechime in firma. "In aceste conditii, sunt foarte putini cei care lipsesc sau se imbolnavesc cate trei zile in fiecare luna pentru ca s-au inteles cu medicul", spune Valerian Pavel.





Cu piele din India si Pakistan



In 1997, firma germana Ara AG a venit in Romania si a cumparat cu 450.000 de marci germane o hala si un sediu la Valea lui Mihai. Ulterior, germanii au adus aici si productia pentru celelalte doua marci de incaltaminte din portofoliul lor, Lloyd Shoes (incaltaminte pentru barbati) si Legero (incaltaminte sport). Initial fusese programat ca pana in 2005 sa fie construite la Valea lui Mihai trei hale, pentru 500 de angajati, dar planul a fost devansat de criza din ultimii ani a pietei mondiale de incaltaminte. Astazi, Ara AG produce aici in opt hale, cu 2.400 de angajati, iar alte doua hale sunt in constructie la Valea lui Mihai si la Simleul Silvaniei.



Valerian Pavel, singurul director ne-german din Romania, spune ca Ara AG a pornit in urma cu aproape 60 de ani, ca o afacere de familie. "In perioada de dupa razboi produceau sandale cu curele facute din cauciucurile de la anvelopele masinilor distruse in razboi. A fost greu, dar au supravietuit".



Dupa 2007, Ara intentioneaza sa se retraga complet din Germania, Austria si Portugalia, unde costurile de productie sunt foarte ridicate, si sa se mute in Romania. Varianta mutarii productiei in China nu este atractiva, din cauza calitatii produselor si a distantei mari, care implica mari cheltuieli enorme de transport. "In urmatorii doi ani, nivelul salarizarii va creste in mod cert, datorita cresterii costului vietii, dar nu ne va afecta foarte mult. In Portugalia, unde costul cu munca vie e mult mai mare, lucram si acum in profit", spune Valerian Pavel.



Pavel afirma ca, deocamdata, singura nemultumire a germanilor e ca sunt nevoiti sa importe piele din India si Pakistan cu taxe vamale destul de mari, de 20%, pentru ca piata romaneasca nu este capabila sa le asigure calitatea de care au nevoie. Nu par sa se teama insa de un eventual esec: "Atunci cand am venit in Romania ne-am facut calculele pentru un impozit pe profit de 38%, asa ca nu ne-am asteptat la minuni".
transilvania@zf.ro

O campanie Ziarul Financiar Banca Transilvania