Sunt oameni de afaceri obisnuiti, doar ca le place sa se catere pe cladiri

Cei mai multi dintre ei au intrat in acest business pentru ca iubeau alpinismul montan, insa muntele nu mai reprezenta o provocare prea mare. Asa ca au hotarat sa revina in oras, unde noile cladiri de birouri in constructie le-au dat sansa sa poata continua "meseria" de baza - cataratul. Pentru alpinistii utilitari, boom-ul investitiilor imobiliare din ultimii ani le da ocazia sa arate de ce sunt in stare. Si unde mai pui ca hobby-ul lor le aduce si venituri de cateva sute de mii de euro pe an.

La Inceput, proprietarul firmei Solo din Brasov, specializata in alpinismul utilitar, lucra de unul singur, sub indrumarea unui maistru constructor, iar ulterior a mai cooptat trei alpinisti care "mai stiau cate ceva despre constructii". Astazi, firma din Brasov are 63 de angajati si o cifra de afaceri anuala de peste 500.000 de euro. Pornind de la pasiunea sportiva a lui Tiberiu Kantor, firma Solo a fost infiintata in 1992 cu scopul de a fructifica experienta dobandita de acesta in expeditii alpine si trasee de catarare, in domeniul industrial.



Au intins coarda in locul schelei

Primul contract important al firmei lui Tiberiu Kantor a fost semnat cu fabrica de bere Aurora din Brasov, membrii echipei de atunci mandrindu-se cu faptul ca lucrarea a fost realizata folosind exclusiv metode de acces in coarda, o noutate pentru Brasovul anilor ''90, unde majoritatea constructiilor la inaltime utilizau schele metalice.

Alpinistii utilitari ai firmei Solo au inceput cu reparatii si intretineri la fatadele exterioare ale cladirilor administrative, ale halelor de productie si in scurt timp lista de clienti a inceput sa adune nume mari: Electroprecizia Sacele, Coca-Cola Brasov, Aurora Brasov sau Kraft Foods.

Acum, telecomunicatiile tin "capul de afis" in activitatea firmei, printre clientii Solo numarandu-se Orange Romania, Alcatel, Motorola sau Setelcom, pentru care firma realizeaza lucrari de montat si ridicat piloni sau liftari de echipamente grele pe terasele cladirilor. Doar in acest domeniu, portofoliul Solo cuprinde peste 500 de piloni, cu inaltimi intre 3 si 200 de metri.

Un alt sector profitabil pentru afacerile Solo il reprezinta constructiile metalice, alpinistii din Brasov lucrand pentru grupul de firme Dual din Bucuresti, dar si pentru Petromar Constanta, Holcim Campulung, Icco Construct, Ana Teleferic, Ana Hotels, UCM Resita si Dacia Pitesti.

"Cele mai solicitate lucrari provin din domeniile telecomunicatiilor si al constructiilor, avem numeroase cereri de montari si ridicari de piloni", explica Tiberiu Kantor.

Au luat amploare si constructiile de case, Solo implicandu-se in constructia de case de lemn pentru sinistratii din Banat si Vrancea. Un alt tip de lucrari vizeaza reabilitarea blocurilor de locuinte in vederea eliminarii pierderiilor de caldura (refacerea etansarii rosturilor si zugravirea fatadelor). "Se lucreaza inclusiv iarna cand avem in medie 26 de cereri", mai spune asociatul de la Solo.



La inceput au fost asociatiile de locatari

Petre Darie era student in anul I la Facultatea de inginerie si management turistic si a inceput sa colaboreze cu firme de alpinism utilitar, impins de pasiunea pentru munte si catarare. "De mic am participat la toate excursiile si taberele care se organizau la scoala, iar in al doilea an de liceu m-am inscris intr-un club de turism sportiv care organiza periodic concursuri la munte", isi aminteste Petre Darie, actualul director al firmei Grand Alpin din Bucuresti. Acum el spune ca sunt putini munti in care nu a fost, atat in tara, cat si in strainatate.

El isi aminteste cu placere de prima lucrare: o biserica mare din cartier care trebuia renovata. "La inceput preotul nu a vrut sa lase o gasca de tineri sa repare biserica, dar l-am convins. Plata a fost reprezentata de echipamentele pe care preotul le cumparase pentru lucrarea respectiva", povesteste Darie.

In 2003, Darie a hotarat sa infiinteze propria firma de alpinism utilitar, care are astazi opt angajati, "o adevarata echipa", dupa cum spune proprietarul Grand Alpin. "Nu a fost nevoie de zeci de mii de euro pentru a porni afacerea, insa intregul profit il reinvestim in echipament", a mai spus Darie.

La inceput lucrau pentru asociatiile de locatari din diferite zone ale Bucurestiului.

"Nu mi se pare o meserie periculoasa, tocmai pentru ca iti iei foarte multe masuri de precautie, din cauza ca stii ca faci ceva riscant. Cred ca e mult mai periculos sa fii sofer in Bucuresti, la modul in care se circula acum", este de parere Petre Darie.



Pentru cei blocati in birou

Daca pana in 1998 activitatile din publicitate (montarea de panouri outdoor) erau printre cele mai profitabile pentru alpinistii utilitari, acum lucrurile s-au schimbat si datorita aparitiei unor noi metode de promovare, dar si exploziei de cereri din telecomunicatii sau constructii. Doar 10% din cifra de afaceri a Grand Alpin provine din lucrari in publicitate. "Nu ne axam pe un singur tip de servicii si poate de aceea activitatea noastra nu e deloc plictisitoare, pentru ca nu facem in fiecare zi acelasi lucru", spune Darie.

Spalatul geamurilor a fost una dintre activitatile care i-au consacrat pe cei de la Grand Alpin. Astazi, spun ca profitabilitatea pe acest segment a scazut, din pricina unor firme care nu respecta nici un fel de standard. Cu toate acestea, alpinistii mizeaza in continuare pe acest domeniu, care le aduce in jur de 0,50 de euro pe metru patrat.

"Se construiesc multe imobile din sticla si e o piata buna pentru spalat geamuri, la fel cum poate sa revina si publicitatea", a mai spus Darie, pentru care una dintre cele mai importante lucrari o reprezinta cladirea Connex din zona Apaca, unde firma sa a spalat geamurile si a organizat si o serie de "evenimente" promotionale pentru angajati.

Printre cele mai recente "operatiuni" desfasurate de alpinistii utilitari de la Grand Alpin se numara si deblocarile de usi, numarul clientilor care "raman pe dinafara fiind din ce in ce mai mare". "Ne suna oameni care au vazut numarul de telefon pe masinile de la firma si ne solicita sa le deblocam usile, pentru ca au uitat cheile inauntru", povesteste Darie, care spune ca nu refuza nici astfel de lucrari.

Pentru alpinistii de la Grand Alpin, sarbatorile de iarna sunt o alta perioada profitabila, in special datorita cererii mari din partea companiilor multinationale. "Impodobirile ambientale realizate in preajma sarbatorilor de Craciun sunt din ce in ce mai profitabile", spune Petre Darie.



Din Caucaz, pe cladirile din Capitala

Dupa expeditii in Caucaz, Pamir, Alpi sau Himalaya, Bogdan Baciu s-a hotarat sa infiinteze o firma de alpinism utilitar - Vertical Construct. Desi, spune el, "lucrarile pe care le executa astazi nu au prea mare legaura cu pasiunea pentru munte, cu exceptia anumitor tehnici specifice atat alpinismului de munte, cat si celui utilitar".

"Daca la inceput s-a pornit cu cativa alpinisti care veneau si plecau fara a sti prea multe despre lucrarile de constructii si restaurari in constructii, acum avem opt constructori calificati in meseria de alpinist utilitar", spune Bogdan Baciu, proprietarul Vertical Construct.

Primii clienti ai companiei erau in special bisericile, care "aveau bani in acea perioada si erau dispuse sa-i imparta si cu altii", dupa cum spune chiar patronul Vertical Construct.

Chiar daca nu sunt inca veritabili zgarie-nori, cladirile inalte din Capitala ii solicita cel mai mult pe alpinisii utilitari.

Unii dintre ei spun ca le-ar prinde bine ceva mai multa incredere din partea companiilor mari, care ii privesc deocamdata ca pe simpli oameni ai muntelui, si nu neaprarat ca niste specialisti in constructii.



Si in catarat exista standarde

Compania Solo din Brasov isi instruieste majoritatea angajatilor folosind un standard de instruire internationala in acest domeniu - standardul IRATA (Asociatia Internationala a Accesului in Coarda Industrial), Solo fiind singura companie din sud-estul Europei membra a acestei asociatii, dupa cum spun reprezentantii firmei. In baza acestei acreditari internationale firma din Brasov poate furniza instruire pe plan international. In decursul anilor, au fost autorizati pentru accesul industrial in coarda prin cursuri nationale in jur de 150 persoane, iar prin cursuri recunoscute international 93 de persoane. dana.ciriperu@zf.ro