Taberele montane de rangeri si cercetasi, agrement pentru cei mici, afaceri pentru cei mari

Pentru cei mai multi dintre noi o excursie pe munte este doar un prilej de relaxare. Clubul aRetezat Ranger Junior" si taberele cercetasilor de pe Muntele Mic demonstreaza ca muntii Romaniei pot fi transformati in locuri de agrement pentru cei mici, dar si in surse de afaceri pentru cei mari. Cercetasii, rangerii sau pur si simplu elevii care doresc sa isi petreaca timpul pe munte au acum posibilitatea sa invete sa protejeze natura, sa dezvolte deprinderi sociale si sa devina cetateni responsabili.n Petrina Calabalic,
In vara acestui an, Administratia Parcului National Retezat a infiintat, cu sprijinul Federatiei Europarc, Clubul aRetezat Ranger Junior". Atunci, zece copii si adolescenti au fost selectati din localitatile din jurul Parcului Retezat, ca de exemplu Nucsoara, Salasu de Sus si Rau de Mori, precum si din orasele Deva, Calan, Hunedoara si Hateg pentru a participa la acest program european. Acesti tineri au fost initiati in ceea ce inseamna protectia naturii si care sunt atributiile traditionale ale unui ranger. Tinerii au fost invatati sa recunoasca plantele si animalele din Parcul Retezat, sa se orienteze in teren, sa monitorizeze activitatile turistice din parc, sa acorde primul ajutor si sa coboare in rapel pe un perete de stanca. Odata reintorsi in mediile din care provin, rangerii juniori incearca sa-si convinga prietenii si colegii ca natura are nevoie de ei si sa ii atraga in activitati de protejare a acesteia. Cei zece tineri constituie nuclee ale clubului in jurul carora se va constitui structura viitoare a acestei organizatii.

Apelam la tineri: ei mai pot fi invatati"
Primul pas in dezvoltarea acestei organizatii a fost stabilit chiar de rangerii juniori. Ei au inceput deja sa faca prezentari ale activitatii lor in scolile unde invata si au selectat tineri care vor sa faca parte din cluburile locale. La Hunedoara, a avut loc prima intalnire a rangerilor juniori cu simpatizantii si cu cei care vor adera la organizatie. In saptamanile urmatoare, tinerii rangeri vor organiza astfel de intalniri si in centrele din Deva, Calan si Hateg", declara pentru ZF Transilvania Florin Halastauan, coordonator din partea Administratiei Parcului National Retezat, al Clubului aRanger Junior". Initiativa lor se bucura deja de succes.
Tinerii iubesc natura si isi doresc sa faca iesiri, iar parintii se bucura ca sunt oameni care se ocupa de ei si ii indreapta catre activitati folositoare. Daca noi vom reusi sa educam acum tinerii in spiritul protejarii naturii, atunci planeta va fi salvata. Altfel toti ne vom indrepta catre un dezastru. Plantele si animalele ar putea trai foarte bine fara noi, dar noi am muri fara ele. De-a lungul istoriei, omul a distrus constant natura, iar oamenii maturi ar fi greu de convins sa protejeze mediul inconjurator. De aceea apelam acum la tineri. Ei mai pot fi invatati", precizeaza Florina Crisan, coordonator al proiectului.
Rol principal in protejarea naturii
Membrii clubului ajuta Administratia Parcului National Retezat sa extinda ideea de protejare a naturii peste agranitele" propriu-zise ale ariilor protejate prin lege. aMulti oameni cred ca rangerii lucreaza doar in parcurile nationale, dar in multe locuri acestia protejeaza siturile culturale sau sunt ambasadorii ariilor protejate de ei. Ei vin in intampinarea necesitatii ca locuitorii sa inteleaga importanta protejarii zonelor valoroase, deoarece o buna parte din beneficiile din turism vor ajunge in mainile lor.
Tinerii care vor adera la aceasta organizatie trebuie sa inteleaga ca aici este vorba de o activitate benevola si nu trebuie sa astepte beneficii imediate de pe urma ei", declara Florin Halastauan.

Turism extrem in Rusia
Ideea taberelor speciale nu este nici pe departe o inventie romaneasca. O agentie din Rusia ofera doua zile de turism extrem in tabere militare speciale, contra a 100 de dolari. In schimbul acestor bani, turistii (in special studenti, oameni de afaceri si directori de firme) sunt supusi unui tratament dur si unor exercitii fizice epuizante. De ei se ocupa veterani ai razboiului din Cecenia.
Viata de cazarma incepe imediat dupa intrarea in tabara, cand, dupa ce fac cunostinta cu regulile, turistii au la dispozitie 20 de minute pentru a se echipa. Apoi, depun un juramant militar care reprezinta ao renuntare totala la drepturile civile, in cele doua zile". Incalcarea regulamentului se pedepseste cate 50 de lovituri peste incheieturile degetelor. Masa arecrutilor" este alcatuita din ciorba de peste cu cartofi si terci de ovaz. Veteranul Aleksandr Dorobikov, citat de Mediafax, afirma ca o parte din program este copiata dupa programul de pregatire a fortelor speciale ruse.

Tehnici de supravietuire in conditii dificile contra a 120 de euro
Taberele pe care le organizeaza Ion Epure sunt deja celebre in sud-vestul tarii. Cele de vara, asa-zisele tabere de cercetasi, au loc intre 15 iunie si 15 septembrie, in serii de cate 10 zile, si costa 120 de euro. Cine merge la aIepurasul" are parte, in banii acestia, de cazare si masa, plus lectii de alpinism pe trasee de diverse dificultati, rapel, catarare, funicular la 20 de metri de pamant, tir cu arma cu aer comprimat din diferite pozitii (culcat, in genunchi, in picioare), armele fiind cu luneta si pistoale, iar la tragerile de noapte, cu laser. Ce ii mai invata aIepurasul" pe turisti? Transmisiuni radio prin statii de emisie-receptie, sa foloseasca telefoane de campanie cu centrala de 10 numere, tehnici de supravietuire in conditii dificile, care presupun, printre altele, construire de adaposturi, orientare turistica clasica (cu harta, busola, foc) si conducere de masini de teren. aScopul acestor tabere este sa formeze caractere puternice, indivizi care sa stie sa iasa cu bine din orice situatie", spune Ion Epure.
Cat despre taberele de iarna, acestea se organizeaza in serii de 7 zile, la acelasi pret de 120 de euro si sunt ideale pentru cei care vor sa invete sa schieze de la un maestru. Intr-o saptamana, turistul experimenteaza toate tipurile de schi, invata tehnici de alpinism de iarna, de supravietuire in caz de avalansa si orientare turistica. In aparatura pe care o are in dotare, Ion Epure a investit pana acum peste 2 miliarde de lei, iar daca ar fi sa puna la socoteala si modernizarea cabanei, totalul investitiei de pe Muntele Mic trece de 3 miliarde de lei.

Cu tancul in excursie
Ion Epure a inceput sa organizeze tabere de schi si alpinism in 1987; in scurt timp, aceste tabere au devenit unica modalitate prin care isi castiga existenta. Turistii sunt tot ceea ce are nevoie, insa acum, din cauza ca telescaunul nu mai functioneaza, acestia sunt parca tot mai putini. Daca pe timp de vara iubitorii muntelui mai urca si pe jos, iarna e mai dificil. Ion Epure a inceput sa se gandeasca la alte mijloace de transport montan, insa dificultatea traseului i-a lasat o singura optiune: sa cumpere un transportor pe senile.
Ion Epure a dat cateva telefoane si a aflat ca Romtehnica organizeaza licitatii si pentru asemenea vehicule. S-a dus la Hunedoara, unde a putut sa isi aleaga dintre opt tancuri.  aAm ales unul care, desi nu mai fusese pornit din 1993, arata cel mai bine", spune Ion Epure. La Bucuresti, a castigat licitatia destul de usor, tancul costand in final doar 4.000 de euro.  Problema nu a fost achizitionarea tancului, ci costul ridicat al intretinerii lui. Astfel, pentru o urcare pe Muntele Mic, tancul consuma in jur de 70 de litri de motorina. aDaca mai pun la socoteala uleiul si antigelul, 150.000 pentru o urcare nu este un pret exagerat", spune Ion Epure. Iernile trecute a dovedit ca, in lipsa telescaunului, tancul este singura solutie. Acesta a facut in jur de 50 de drumuri si, pentru o perioada, din cauza zapezii mari, a fost singurul mijloc de transport.
Cu toate ca este foarte incantat de achizitia lui, Iepurasul realizeaza ca tancul nu este o solutie pentru atragerea turistilor pe munte: aDesi este interesant ca divertisment, iar strainilor le placea la nebunie, nu se poate face turism cu tancul", spune Ion Epure.

Datoria fata de Dumnezeu, fata de ceilalti si fata de sine
CercetASia se bazeaza pe trei principii fundamentale: datoria fata de Dumnezeu, fata de ceilalti si fata de sine. In Romania, primele formatiuni de cercetasi au aparut la Bucuresti, Brasov si Blaj in 1912, iar doi ani mai tarziu se infiinteaza Asociatia aCercetasii Romaniei", care din 1922 participa la infiintarea Organizatiei Mondiale a Miscarii Scout, ca si membru fondator. Din 1937 a fost  desfiintata prin decret regal si reinfintata dupa mai bine de 50 de ani, in iunie 1990, sub denumirea Organizatia Nationala aCercetasii Romaniei". La ora actuala, organizatia are 5.000 de membri, cluburi de cercetasI fiind infiintate in toate orasele mari din tara. Cele mai active centre sunt in Brasov, Dej, Oradea, Ramnicu Valcea, Resita, Sibiu, Suceava. In Capitala exista chiar un club al cercetasilor marinari.

Spiridusi exploratori,  la Sibiu
Centrul Local aHermannstadt" din Sibiu are inscrisi in jur de 40 de cercetasi, intre 11 si 15 ani, care sunt impartiti in cinci grupe". aDin cauza faptului ca nu avem lideri adulti nu putem accepta persoane mai tinere, la categoria de spiridusi exploratori", spune presedintele clubului.
De obicei, clubul organizeaza actiuni in perioada vacantei de vara, in restul anului fiind programata numai cate o iesire pe luna, in week-end. aIn restul timpului avem tot felul de activitati de comunicare si lectii teoretice. Pretul taberelor si al excursiilor noastre este foarte mic, mult mai mic decat cel al taberelor organizate de Ministerul Educatiei, deoarece cercertasii se autogospodaresc, iar cazarea se face in corturi. Practic, ei nu platesc decat transportul".
Motto-ul clubului din Sibiu este: aDonOt go where the path may lead, go instead where there is no path and leave a trail." N Ralph Waldo Emerson (Nu te duce pe unde te indeamna cararea, du-te mai bine pe unde nu este nici o carare si lasa o urma), iar motto-urile patrulelor noastre sunt: Never Give Up! (Nu renunta niciodata!) si Indrazneste sa descoperi!
Diana Sava

Iepurasul", de la meteorologie la tabere de schi si alpinism
Ion Epure, cunoscut de toti cei care-si petrec vacantele pe Muntele Mic drept aIepurasul", este un adevarat om al muntelui. Dupa ce ani de zile a fost meteorolog la statia de pe varful Tarcul, a coborat, in 1987, pe Muntele Mic. Atunci a inceput sa organizeze tabere de schi si alpinism, iar in scurt timp aceste tabere au devenit unica modalitate de a-si castiga existenta. Turistii sunt tot ceea ce are nevoie, insa acum, din cauza ca telescaunul nu mai functioneaza, acestia sunt parca tot mai putini. Daca pe timp de vara iubitorii muntelui mai urca si pe jos, iarna e mai dificil. Ion Epure a inceput sa se gandeasca la alte mijloace de transport montan, insa dificultatea traseului i-a lasat o singura optiune: sa cumpere un transportor pe senile.
transilvania@zf.ro