Un festival intrat la apa

"Sighisoara Medievala 2004" s-a dovedit o afacere neprofitabila atat pentru organizatori, cat si pentru comercianti. Festivalul de Arta Medievala le-a lasat un gust destul de amar acelora care sperau ca vor avea ocazia sa faca un ban "usor". Numarul mai redus de vizitatori de anul acesta, vremea nefavorabila si concurenta reprezentata de Festivalul de Muzica Rock "Fel Sziget", care s-a desfasurat in aceeasi perioada la doar cativa kilometri de Sighisoara, la Targu-Mures, au facut ca profitul la care se asteptau atat firmele din oras, cat si micii comercianti sa fie mai mic.
Cele mai solicitate au fost magazinele alimentare, mai ales ca, anul acesta, autoritatile locale au interzis comercializarea de bauturi alcoolice si "produse alimentare care presupun prajeli" in Cetatea Sighisoarei. Astfel ca, lipsiti de berea si de micii traditionali, cei prezenti la festival au luat cu asalt magazinele si au inceput sa se informeze reciproc strigand in gura mare prin oras unde se vinde cea mai ieftina paine.
Unul dintre cele mai solicitate astfel de magazine a fost cel al firmei Pani Toya Rom, situat chiar langa cetate. "Intr-adevar, am avut ore la care era plin de lume, insa au fost si perioade de liniste. Nu am facut inca un calcul, sa vedem cum stam cu profitul, dar as putea sa spun ca vanzarile sunt ceva mai slabe ca anul trecut. Cred ca, pe de o parte, e de vina ploaia, pe de alta Festivalul de la Targu-Mures, organizat tocmai acum", explica Nagy Annamaria, casiera la magazinul respectiv.
La fel de dezamagiti au fost si micii comercianti, care, daca au norocul ca magazinele lor sa fie situate pe drumul ce duce de la gara inspre centru si cetate, pot spera ca vor avea ceva profit pe timpul festivalului. "A fost foarte putina lume anul asta, parca ar fi pustiu orasul. Multi au plecat seara, unii s-au intors, altii s-au dus la Festivalul de Rock", spune Rozalia M., vanzatoare intr-un magazin de produse alimentare.

Balciul dintotdeauna
Daca organizatorii au conceput scenariul festivalului astfel incat cetatea sa fie "asediata cultural", cei care au invadat cu adevarat orasul au fost vanzatorii de tot felul de produse kitsch. Cei care au rasuflat usurati pentru ca nu le-au vazut, vineri, tarabele instalate de o parte si de alta a strazilor care duc spre cetate au fost uimiti de culorile stridente ale "bijuteriilor" fosforescente, de sunetul clopoteilor de vant sau de strigatele unui copil care ii indemna pe trecatori sa cumpere bilete de loterie.
Vanzatorii de porumb fiert si mere glazurate, declarati si ei "personae non gratae" in timpul celor trei zile de festival, au prins curaj si, in cea de-a doua zi, se instalasera deja la portile cetatii, cu uriasele lor oale.
Familia Ghevenel locuieste in Medias, asa ca a venit in fiecare zi a festivalului la Sighisoara pentru a vinde porumb fiert. "Nu ne iese cine stie ce - cat sa avem de-o paine. Plus ca ne costa drumul, cate 200.000 de lei, ca mergem cu masina, luam porumbul din gradina, il fierbem si apoi iar venim. Daca vindem de vreo suta de mii intr-o zi e bine", explica Maria Ghevenel.

Fara bani pe arta
De altfel, comertul cu produse care mai de care mai ciudate a devenit o afacere destul de profitabila in ultimii ani. De data aceasta, insa, nimeni nu s-a prea putut lauda cu profiturile. Realizatorii de picturi pe corp si vanzatorii de bratari, masti si amulete au dat vina atat pe vremea rea, care a adus mai putini vizitatori la Sighisoara, cat si pe "concurenta mare".
"E foarte putina lume, iar cu ploaia asta, nu sta nimeni sa-i faca cineva body painting. Inainte se castiga ok din asta, dar toti prietenii cu care am vorbit mi-au spus ca anul acesta afacerile merg destul de prost", spune Genu, care a venit din Arad sa faca body painting la festival.
Prietenii care au venit cu el si-au instalat taraba cu amulete si medalioane chiar langa el. ?Am lucrat destul de mult sa confectionam mastile vieneze. E complicat, pentru ca trebuie sa faci un mulaj al unei fete, din carton, apoi trebuie sa-l acoperi cu ghips, sa-l vopsesti, sa-l lacuiesti, sa-i mai pui si o panglica draguta. Toate astea cer timp, dar si bani. Am cheltuit in jur de un milion de lei pentru lacuri si vopsele si oamenii, cand aud ca le cer 100.000 de lei pentru o masca, li se pare mult. Asa ca prefera sa-si cumpere din cele de carton, simple. Dupa cum arata situatia pana acum, nu cred ca ne vom scoate banii", zice Mihaela H.

Concurenta sau ploaia?
"Acesta e cel mai slab an, ca vanzari. Am castigat mai putin de jumatate fata de anul trecut. Sunt si foarte multi cu tarabe, fiecare vinde cate ceva", spune Varodi Judith, care, de cinci ani de zile, vine din Odorheiu Secuiesc pentru a-si vinde bratarile din piele la Sighisoara. Daca ia in considerare costurile pe care le presupune confectionarea lor, afacerea nu i se pare deloc rentabila. "Pentru bratari trebuie sa cumparam bucati de piele, iar acest material este foarte scump. Trei astfel de fasii costa in jur de 2 milioane de lei, si nici macar nu se pot folosi integral. Trebuie sa avem mare grija cum le taiem, ca sa pierdem cat mai putin material", explica Varodi, care si-a pregatit marfa cu doua-trei luni inainte de festival.
Anul acesta, este destul de pesimista in ceea ce priveste profitul, chiar daca tinerii cumpara destul de frecvent asemenea accesorii. "E foarte mare concurenta, in anii trecuti nu gaseai atatia vanzatori aici in cetate. Acuma oamenii mai mult vin si se uita, apoi tot kitsch-uri ieftine isi cumpara", spune Varodi.

La adapost
Vremea nefavorabila si ploaia rece care a cazut, cu mici intreruperi, in toate cele trei zile ale festivalului i-a ajutat pe vanzatorii de tricouri. Un simplu afis "Vand tricouri uscate" a functionat destul de bine pentru a atrage clientii la taraba lui Andi. Cei prezenti la festival nu au ezitat sa scoata cate 200.000 de lei din buzunar, macar pentru a-si schimba hainele ude de pe ei.
Andi a cheltuit in jur de 20-25 de milioane de lei pentru a cumpara tricourile colorate si a imprima pe ele imagini din Sighisoara. De obicei face intre 200 si 500 de astfel de tricouri, insa pentru a ajunge la festivalul de anul acesta a trebuit sa-si adune marfa in timp record: de miercuri pana vineri. "Serigrafiile astea dureaza foarte mult, pentru ca am vrut sa iasa ceva de calitate. Oricine poate face tricouri cu formatii rock, doar ia o imagine de pe calculator si o pune pe tricou. Eu am vrut sa se vada toate detaliile imaginii cu turnul cu ceas, de exemplu, si toate nuantele, sa arate bine si pe un tricou alb, si pe unul negru. Cere si foarte multa creativitate", sustine Andi.
Pentru el, prezenta la festival a meritat, mai ales ca a fost pentru prima data. Profitul inca nu si l-a calculat, pentru ca trebuie sa puna la socoteala drumul de la Victoria pana la Sighisoara, cazarea si restul cheltuielilor.

Cazare scumpa
De altfel, nici unul dintre cei 45.000 de vizitatori care au participat, dupa estimarile organizatorilor, la "Sighisoara Medievala 2004" nu a scapat fara sa scoata ceva bani din buzunar. Cei care s-au multumit sa se cazeze in casele sighisorenilor au avut de platit o suma intre 200.000 si 500.000 de lei pentru fiecare noapte in care au ramas aici. In aceste conditii, multi dintre cei ce locuiesc aproape de Sighisoara au preferat sa faca "naveta", adica sa vina in fiecare dimineata, pentru a pleca seara, intorcandu-se in ziua urmatoare. Destui dintre cei care si-au oferit camerele ca spatii de cazare au ramas cu ele neocupate, astfel ca afisele de genul "Ofer cazare pe timpul festivalului" au ramas cel putin doua zile pe geamurile caselor.
Cei mai pretentiosi, care au optat pentru un loc de cazare intr-una din pensiunile din oras, au platit intre 200.000 de lei (pentru grupuri organizate) si 12,5 euro pe noapte.

Profit incert
De altfel, organizatorii festivalului au intampinat destule dificultati atunci cand au fost nevoiti sa-i cazeze pe artisti si pe invitatii de anul acesta. "In Sighisoara exista 583 de locuri de cazare atunci cand nu sunt evenimente in oras. Anul acesta, in primele zile, am cazat cate 200 de persoane in fiecare zi, asa ca pe unii dintre ei i-am cazat in imprejurimi, la Medias sau Targu-Mures", a precizat Anca Ratiu, responsabil pentru relatii cu mass-media in cadrul Primariei Sighisoara.
In plus, bugetul de anul acesta al festivalului a fost de doar 60.000 de euro, aproape jumatate din cel alocat in anii trecuti pentru organizarea acestui eveniment. Aceasta suma abia este suficienta pentru a acoperi cheltuielile legate de utilitati, de cazarea si plata artistilor, astfel ca despre profit nu poate fi vorba, cel putin deocamdata.
Mai ales ca vizitatorii de seama ai cetatii au gasit metode pentru a scapa pana si de plata celor 10.000 de lei, cat a costat biletul de acces. "Suntem un grup de turisti unguri si stam doar zece minute. Nu avem nevoie de bilet", i-a explicat, intr-o engleza stalcita, un respectabil domn in costum tanarului strajer al Cetatii Sighisoara, care a indraznit sa-i ceara bilet.

Arta pentru straini
Cum una dintre deciziile primariei referitoare la festivalul de anul acesta a fost aceea ca in cetate sa fie comercializate doar produse de artizanat specifice perioadei medievale, cei interesati au avut de ales intre sculpturi (destul de kitsch) din lemn, medalioane cu pietre caracteristice fiecarei zodii sau posete din sfoara colorata, care costau in jur de 400.000 de lei, dupa ce, cu cateva zile inainte de festival, se vindeau pentru 100-150.000 de lei.
Specifice cu adevarat Evului Mediu, si, in special, oraselor sasesti, broderiile nu au lipsit de pe tarabe. Violeta Roman e din Feldioara, judetul Brasov si vine, de patru ani incoace, cu mileurile din ata colorata ca sa le vanda la Sighisoara. "Asta inseamna arta medievala, pentru ca eu lucrez broderiile exact asa cum le faceau sasii: din ata fina, nu din fir de macrame, cum se face acum. Doar pe la noi si prin partile Clujului se mai pastreaza acest mod de a lucra", sustine Roman. Anul acesta a cheltuit in jur de un milion de lei ca sa cumpere ata pentru mileuri si olanda pentru brodat, insa spera ca-si va recupera banii. "Profit nu stiu daca o sa am, dar banii cheltuiti mi-i scot, pentru ca strainii cumpara arta. Mai ales italienii, care stiu ca la ei asemenea broderii sunt mult mai scumpe, nu ezita sa dea si 400.000 de lei pe un mileu, ca doar nu cumpara multe", spune femeia.

Marfa imaginara
Nu au lipsit insa nici produsele imaginatiei unor tineri dornici sa-si stranga bani, macar cat sa-si cumpere o bere. Unii au vandut nici mai mult, nici mai putin decat bilete pentru o calatorie pe Titanic, al caror pret se ridica la 10.000 de lei - doar dus, se intelege. Anul acesta s-au mai vandut "cioburi din scara pe care s-a urcat iubitul meu la cer" si care au darul de a-i feri pe oameni de "zgripturoi". Pretul acestora a variat intre o mie si 10.000 de lei - "cat va lasa inima", dupa cum zicea, intelegatoare, chiar vanzatoarea. La Sighisoara, un zambet a costat zece mii de lei si tot atata permisiunea de a turna bere in paharul cuiva. transilvania@zf.ro