Vor fi cativa ani functionari publici, dar diploma ca au studiat afara le ramane o viata

Intr-o perioada in care majoritatea tinerilor absolventi viseaza fie sa plece in strainatate, fie sa gaseasca un job intr-o multinationala, ei au semnat un contract care-i obliga sa petreaca ani buni in administratia publica.

Aproape 50 de tineri au acceptat la sfarsitul anului trecut conditiile Programului Bursa Speciala a Guvernului Romaniei (BSGR) - de a primi o bursa de studii in strainatate contra angajamentului de a intoarce in administratia publica din Romania. Tot atatia au semnat contractul in 2004, iar incepand cu anul acesta o parte dintre ei se vor intoarce in tara si va trebui sa fie integrati in sistemul administratiei publice.

O bursa completa pentru a studia intr-o universitate de top din SUA, Marea Britanie sau Franta este visul oricarui tanar. Dar, totul are un pret. Perioada petrecuta la studii in strainatate trebuie rascumparata printr-o perioada de timp echivalenta petrecuta in administratia publica din Romania.

Si, pentru a se "elibera" de contractul semnat cu statul roman, nu exista alta cale decat sa scoata din buzunar contravaloarea bursei - zeci de mii de euro.

"Urmeaza ca la intoarcerea mea in tara sa continuu sa lucrez trei ani de zile in cadrul administratiei publice", spune Sanziana Tica, de 25 de ani, din Targoviste, care urmeaza un master in economie la Universitatea din Geneva, care nu pare deloc ingrijorata pentru ce o asteapta. "Data la care ma voi intoarce acasa se va situa aproape de termenul acordat pentru aderarea Romaniei la Uniunea Europeana si aici intrevad o multime de posibilitati, care pentru moment probabil ca nu sunt inca definite", adauga ea.

Pentru Sanziana, durata studiilor este de trei semestre universitare, adica aproximativ un an si jumatate. Numai pentru primul an universitar, suma totala a bursei pe care a primit-o prin programul BSGR este de 12.500 de euro.

"Costul anual al studiilor - taxa de studii - este de 1.000 de franci elvetieni pe an, adica 750 de euro pe an. Dar bursa este de 1.000 de euro pe luna, pe langa plata studiilor si a biletului de avion", explica ea.

Lansat in toamna anului 2004, programul Bursa Speciala a Guvernului Romaniei beneficiaza de un buget de circa 6 milioane de euro si se desfasoara pe trei ani (2004, 2005 si 2006) - bani publici, dar si din partea Programului Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD).

"Functionarii publici nu mai trebuie sa fie perceputi ca persoane care muta o hartie dintr-o parte in alta. Tinerii care participa la acest program vor fi manageri publici", spune Mihai Toader, manager de proiect al programului Bursa Speciala a Guvernului Romaniei.

"Managerul public este un manager de proiect care gestioneaza bani publici. El nu trebuie sa fie subordonat politic", adauga el.

Bursele sunt acordate pentru studii de licenta, de masterat sau de doctorat, cu conditia ca cel care a aplicat sa fie acceptat la o universitate recunoscuta din strainatate.

Tinerii pot alege diverse domenii de studiu, de la management, drept, stiinte politice, relatii internationale, pana la inginerie (sunt excluse medicina si artele). Exista praguri maxime de finantare, astfel pentru studiile de masterat, acesta este de 35.000 de euro pe an, pentru studiile universitare este de 30.000 de euro pe an, iar pentru cele de doctorat de 20.000 de euro pe an.

"Bursa poate finanta pana la cinci ani de studiu. Exista cinci sau sase contracte pe o perioada de studii de cinci ani, ceea ce inseamna o finantare in jur de 150.000 de euro. Tinerii acestia au semnat un contract ca la finalizarea bursei sa lucreze cinci ani in administratia publica din Romania. Practic viata lor este planificata pe zece ani", mai spune Toader.

Daca la finalizarea studiilor, bursierii vor refuza sa respecte contractul de a lucra in administratia publica o anumita perioada de timp, atunci va trebui sa returneze contravaloarea bursei. "La intoarcerea in tara, acesti tineri pot lucra in institutii precum Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Economiei si Comertului, primarii. Indiferent in ce post vor lucra, programul le garanteaza ca vor avea un salariu cu 50% mai mare decat colegii lor de pe aceleasi pozitii, dar care nu au participat la program. Acum asta inseamna un salariu de circa 20 de milioane de lei pe luna (2.000 RON - n.r.). Dar trebuie sa tinem cont ca multi se vor intoarce in tara cand Romania va fi in Uniunea Europeana", afirma el.

Bursierii urmeaza cursurile unor universitati renumite din Statele Unite, Marea Britanie, Germania, Franta, Norvegia, Italia, Elvetia. "Majoritatea participantilor sunt fete, peste 70%", mai spune Toader.

La program pot participa si tineri care la momentul organizarii concursului sunt deja inrolati la o universitate straina, cu conditia sa solicite bursa pentru anii terminali. "Deja incepand cu 2006 se vor intoarce in tara 15 dintre beneficiarii bursei. Este vorba de cei care au solicitat bursa pentru un singur an de studii", spune Toader. Potrivit procedurii programului, toti cei care au participat la acest program vor urma un curs de trei luni in cadrul Institutului National de Administratie (INA).

Ionut Lacusta, de 25 de ani, din Constanta studiaza relatiile internationale la Universitatea Georgetown. "Sunt masterand in studii de securitate, intr-un program de un an si jumatate, cu o specializare in securitate internationala", spune el. Lacusta a reusit sa obtina o finantare pentru jumatate din costul studiilor de la universitatea la care studiaza, iar cealalta jumatate a finantat-o prin programul bursei guvernamentale. "In total, aceasta (n.r. - bursa guvernului) imi finanteaza studiile cu 24.500 de euro pe an", spune Ionut Lacusta.

Prima data, el a aflat de aceasta bursa in toamna anului 2004. "Fusesem deja acceptat la aceasta universitate si cautam surse de finantare pentru a nu fi nevoit sa fac un imprumut academic, care este practica cea mai intalnita pentru programele de nivel masteral din SUA", povesteste el. "Intamplator, tata a citit un articol in ziar si mi l-a trimis pe e-mail", adauga el.

El spune ca angajamentul de a lucra trei ani dupa finalizarea studiilor in administratia publica din Romania nu este o dificultate. "Angajamentul coincidea, in foarte mare masura, cu planurile mele. Daca nu as fi lucrat in sectorul guvernamental, as fi facut acelasi lucru in zona organizatiilor neguvernamentale sau a cercetarii academice", afirma el. Lacusta mai studiase si inainte de acest program in SUA, cu un program de burse al Fundatiei pentru o Societate Deschisa.

El crede ca succesul programului BSGR poate fi masurat numai dupa cativa ani. "Prima faza a implementarii acestui program a reusit. Insa succesul de durata al programului poate fi masurat numai peste cativa ani, cand intoarcerea primelor generatii de bursieri si succesul misiunii noastre ar trebui sa contribuie la rezultate cuantificabile", crede tanarul.

Un alt participant la acest program este un tanar de 27 de ani, absolvent al Facultatii de teologie din Targoviste.

"Am aflat cu putin timp inainte de finalizarea depunerii dosarelor, cu aproximativ trei saptamani", spune Ionut Ilie, absolvent al Facultatii de teologie si in prezent masterand in cadrul Freie Universitat Berlin, in domeniul studiilor interculturale.

Rodica Stefanescu, in varsta de 27 de ani, a absolvit Facultatea de litere a Universitatii din Bucuresti si un program de studii postuniversitare din cadrul SNSPA. In prezent este consilier de integrare europeana, detasata la Secretariatul General al Guvernului.

"Am fost acceptata la patru universitati din Marea Britanie: Exter, Liverpool, Norwich si Bradford", spune tanara care urmeaza in prezent cursurile de masterat ale Universitatii din Bradford.

"Studiez in cadrul departamentului de Studii Europene iar specializarea mea va fi limbi europene si studii culturale, mai precis lingvistica aplicata, discurs media si imagologie", spune Stefanescu. Suma contractata de ea prin programul BSGR este de 23.000 de euro si acopera taxele de studii, transportul si cheltuieli de intretinere, iar la terminarea masteratului va trebui sa lucreze timp de trei ani de zile in administratia publica. "Deja am o vechime de trei ani in administratia publica, deci pentru mine nu a constituit o problema aceasta conditie", afirma ea.

Despre administratia publica din Romania, spune ca preconizeaza o schimbare iminenta. "Administratia romaneasca este intr-atat saturata de propria nefunctionalitate, incat nevoia de schimbare se simte deja din interior", afirma tanara, care a fost selectata la acest program in 2004.

"Cred ca procesul de selectie s-a imbunatatit in 2005, pentru ca s-a introdus un interviu. Mi se pare esential pentru ca rezultatele academice si activitatea profesionala nu sunt suficiente pentru a stabili profilul unui candidat", afirma ea.

In luna decembrie a anului trecut, organizatorii au dat rezultatele pentru ce-a de-a doua editie a programului. "Au fost in jur de 48 de castigatori. Diferenta a fost ca in 2005 numarul candidatilor a fost mult mai mic decat in 2004, de 334 fata de 827", spune Toader. Cauza este, spune el, modalitatea de promovare a programului. "In 2004 am insistat mai mult pe ideea bursei in strainatate, in timp ce anul trecut am pus accentul pe ideea intrarii in administratia publica", mai spune el.

Mihai Toader considera ca intregul program trebuie privit ca o afacere. "Desi pare o actiune de caritate, nu este deloc asa. Tot acest program este un business. Statul a investit sume importante de bani in acesti tineri, pentru ca ei sa vina si sa schimbe administratia publica", intareste el. "Practic, cea mai mare parte a acestor bani sunt bani publici, ai nostri, ai contribuabililor. PNUD-ul finanteaza salariile echipei de proiect", precizeaza el.

Echipa de proiect are si responsabilitatea monitorizarii rezultatelor dupa incheierea programului.

"Trebuie sa cream din timp terenul pentru ca la intoarcerea acestor tineri in tara sa le gasim cele mai potrivite posturi astfel incat rezultatele sa fie maxime", spune el. Toader este comisar-sef in cadrul Ministerului Afacerilor Interne (MAI) detasat la PNUD si a lucrat multi ani in administratia publica. A lucrat la Brigada pentru Combaterea Crimei Organizate si la programul PNUD pentru combaterea traficului de droguri. "Principala problema in administratia publica este proasta gestionare a resurselor. De multe ori petreci o zi stand si asteptand sa-ti spuna seful ce sa faci. Noi spe-ram ca la intoarcerea in tara acesti tineri sa adu-ca si o alta mentalitate. Sa atraga in jurul lor si alti oameni deschisi la o schimbare", afirma el.

"Unul din rolurile noastre, ca organizatori, este sa asiguram transparenta programului si sa garantam corectitudinea selectiei. Functionam dupa regulile PNUD, care sunt foarte stricte si suntem platiti destul de bine astfel incat sa fim motivati", mai spune el. georgiana.stavarache@zf.ro