Aderarea mai tarzie a Romaniei la Uniunea Europeana nu va avea implicatii negative directe asupra unei companii sau a unei industrii anume din economia romaneasca, dar va duce la o pierdere de bunastare generala, la perpetuarea dificultatilor din mediul de afaceri si a administrarii proaste a resurselor de catre autoritati.
Companiile care au investit deja in Romania declara ca doi ani in plus sau in minus nu conteaza. Reprezentantii companiilor straine spun ca planurile lor de afaceri si de investitii pe termen lung nu depind de data integrarii Romaniei in Uniunea Europeana.
"Pentru Electrolux afacerile si investitiile vor continua ca si pana acum, in cazul in care Romania nu e primita in UE, pentru ca Electrolux investeste in Romania de aproape 7 ani deja, fara ca aceste investitii sa fi depins pana acum de mult controversata aderare la UE." a declarat Ulrich Gartner, vicepresedinte pentru relatii publice al diviziei europene a producatorului suedez de aparatura electrocasnica Electrolux. Grupul suedez a cumparat in anul 1997 pachetului majoritar de actiuni al producatorului roman Samus Satu Mare. Investitiile totale depasesc 14 milioane euro in prezent.
Francois Oliver, director general al Hiproma, compania care opereaza cele trei hypermarketuri Carrefour din Romania, este foarte increzator in aderarea Romaniei la UE in anul 2007. "In orice caz, planurile noastre de expansiune nu au legatura cu intrarea Romaniei in UE" a declarat el.
Didier Senn, directorul general al producatorului de articole de lenjerie Rosko Textil, din Arad, spune ca planul de afaceri nu depinde absolut deloc de data integrarii. "Ce ne intereseaza cel mai mult si cred ca si restul companiilor mari de pe piata este ca mediul de afaceri sa devina cat mai predictibil", a afirmat Senn.
Compania Rosko Textil ocupa locul 17 in topul celor mai mari companii private dupa cifra de afaceri din 2002. Compania este o investitie "greenfield" apartinand corporatiei americane de bunuri de larg consum Sara Lee.
Investitia initiala in fabrica a fost de 5,5 milioane de dolari, iar la ora actuala fabrica are in jur de 700 de angajati directi. Cifra de afaceri de anul trecut a fost de circa 150 de milioane de euro, toata productia fiind destinata exporturilor.
"Principalul motiv pentru care vom continua sa ne consolidam pe piata romaneasca este faptul ca suntem multumiti de cresterile pe care le-am inregistrat pana acum. Chiar anul trecut am transferat in Romania a parte din productia de lenjerie din Asia.
Cand se ia o decizie de investitii se analizeaza costul total al afacerii. Pentru noi, Romania are avantajul ca este geografic foarte aproape de UE si ca timpul in care ajung produsele pe piata UE este mult mai mic decat al celor din Asia. Astfel se reduc costurile", a mai spus reprezentantul Rosko Textil.
"Anul integrarii este irelevant pentru planurile de investitii in Romania", a spus si Victor Kevehazi, senior partner in cadul companiei de contabilitate si audit KPMG. El a adaugat ca indicatorul trimestrial calculat de KPMG pentru mediul de afaceri romanesc se imbunatateste, in pofida ultimelor speculatii legate de amanarea aderarii Romaniei la UE. "Sunt si multe aspecte non-financiare pe care le implica acest proces, care la prima vedere nu sunt luate in calcul. Romanii sunt spre exemplu mult mai adaptabili la nou decat alte natiuni si sunt foarte multi cunoscatori de limbi straine", a afirmat el.
Un punct de vedere similar au avut si reprezentantii producatorului de tigari Japan Tabacco International (JTI).
"Integrarea Romaniei in UE nu este o chestiune teoretica ci una pragmatica, Romania trebuie sa se integreze atunci cand este pregatita, cand economia va fi destul de puternica pentru a face fata concurentei din Vest", a spus Ovidiu Cernei, directorul de relatii cu guvernul in cadrul JTI Romania.
El spune ca dezvoltarea exploziva a formelor moderne de comert in ultimii ani este cel mai pozitiv semnal pentru mediul de afaceri din Romania.
"Intrarea unor jucatori mari pe piata este reprezinta o unda verde si pentru alti jucatori", mai spune el.
Mihnea Tobescu, directorul general al companiei de asigurari AIG Romania, spune ca AIG isi va extinde afacerile in Romania indiferent de verdictul aderarii. "Vrem sa investim in continuare in Romania si chiar avem in vedere, chiar daca nu pe termen scurt, sa cumparam o societate de asigurari romaneasca ", a spus Tobescu.
Totusi, e mai avantajos in 2007
Majoritatea investitorilor straini in Romania spun insa ca varianta integrarii in 2007 aduce mai multe avantaje din toate punctele de vedere decat cea a amanarii integrarii. In plus, amanarea integrarii Romaniei in UE ar putea fi un criteriu de investitii pentru companiile care nu au intrat inca pe piata romaneasca, au apreciat unii reprezentanti ai mediului de afaceri.
Aceasta nu inseamna ca nu pot exista avantaje conjuncturale si izolate ale amanarii aderarii. "Pentru companiile care intr-o concurenta deschisa cu intreprinderile similare din UE ar fi sigur 'entitati pierzante', o eventuala amanare a aderarii ar putea constitui salvarea, un moment de respiro in vederea retehnologizarii. Exista apoi o seama de avantaje pentru micile intreprinderi, mai ales din domeniul agricol", apreciaza Monica Tatoiu, director general al producatorului de cosmetice Oriflame Romania.
Ca si in cazul celorlalte companii, si Oriflame intentioneaza sa-si mareasca investitiile in Romania, dar ca volumul acesta va depinde de circumstantele politico-economice.
Principalul avantaj al ramanerii in afara Uniunii Europene este dat de mentinerea la un nivel scazut a costului cu forta de munca, care constituie un punct de atractie pentru investitorii straini cu planuri de reducere a costurilor.
Un alt avantaj ar putea fi unul de ordin fiscal. Industria agroalimentara din Romania va fi protejata la importurile de produse din Uniunea Europeana in timp ce industriile din Polonia sau Ungaria nu vor mai fi protejate incepand din acest an printr-un nivel ridicat al taxe vamale la import.
Aceasta ar putea determina unele companii din aceste state sa-si o parte din capacitatile de productie in Romania. Un exemplu este compania La Festa, filiala locala a companiei poloneze Maspex, care a anuntat ca isi va tranfera o parte din liniile de productie din Polonia in Romania ca sa beneficieze de aceste avantaje fiscale.
Analistii economici: Va fi grav
Analistii economici spun insa ca influentele vor fi grave. "Cum sa fie totuna integrarea in 2007 sau 2009? Pentru investitorii care deja s-au instalat aici poate ca nu sunt mari diferente de strategie, dar din punctul de vedere al tarii, al economiei, sunt mari diferente. Doi ani de intarziere inseamna mutarea tuturor tintelor macroeconomice, de macrostabilizare, cu doi ani mai tarziu", spune Lucian Liviu Albu, directorul Institutului de Prognoza Economica din cadrul Academiei Romane.
Spre exemplu, inflatia care este prevazuta sa ajunga la sub 5% in 2007, poate sa ramana la 7-8% mai multi ani. "Politicile macroeconomice s-ar putea sa nu mai fie asa de restrictive, ceea ce nu va fi bine", spune Albu.
Toti ceilalti indicatori economici vor fi afectati: exporturile, de exemplu, vor evolua altfel daca economia este in UE sau mai ramane in afara Uniunii inca doi ani. Amanarea aplicarii legislatiei comerciale comunitare, care ar trebui altfel sa intre in vigoare de la 1 ianuarie 2007, se va simti in posibilitatile de intrare pe piata UE ale exportatorilor romani.
"Orice prelungire are costuri. Pe urma, trebuie sa ne gandim ca si adoptarea euro va fi intarziata, pentru ca daca acum se pune problema adoptarii monedei unice in 2010-2011, atunci va fi si mai tarziu. Indepartarea ancorarii economiei de moneda unica, prelungirea actualei situatii in care economia este influentata de jocul euro/dolar nu este de bun augur", mai spune directorul Institutului de Prognoza.
Dar cel mai important efect negativ ar fi pierderea credibilitatii, adica demonstrarea incapacitatii de satisface deadline-uri pe care insasi autoritatile si le-au asumat, atat la nivelul partenerilor externi cat si a populatiei. "Nu se stie ce impact pot avea la nivelul populatiei sperantele infirmate", spune Albu.
Se vor aseza lucrurile la Bruxelles fara noi
De asemenea, va fi un mare dezavantaj faptul ca ajungem mai tarziu la masa negocierilor. "Se aseaza lucrurile la Bruxelles fara tine si va fi greu apoi sa incerci sa recuperezi", mai spune analistul economic.
Albu crede ca vor fi influentate in decizia de investire companiile care nu au intrat inca pe piata romaneasca dar au de gand sa o faca.
In suma, cel mai mare risc este prelungirea acestei perioade tulburi. "Nu trebuie renuntat cu nici un chip la termenul de aderare 2007, pentru ca prelungirea presupune un mare risc. Dar cred ca nici nu se va pune problema pana la urma privind o posibila prelungire", a mai spus Albu.
Liviu Voinea, conferentiar universitar in economie, crede ca deocamdata lucram cu ipoteze, iar acesta (intarzirea cu 2 ani a aderarii- n.red.) este scenariul cel mai prost.
"Abia la sfarsitul acestui an sau in 2005 vom sti care va fi scenariul real. Mediul de afaceri va fi afectat in sine de aceasta intarziere, adica tocmai din cauza perpetuarii motivelor pentru care nu ne integram: bariere de intrare si de iesire pe piata, economia de piata nu functioneaza, birocratie si asa mai departe.
Va intarzia reforma institutionala, acquis-ul comunitar, adoptat ca reglementari, va fi pus si mai tarziu in practica.
Unul din punctele principale in care vor fi diferente de tratament este politica privind ajutoarele de stat, cunoscutele subventii date pentru supravietuirea companiilor de stat cu pierderi.
"In Uniunea Europeana, ajutoarele de stat nu depasesc in medie 1% din PIB, pe cand in Romania s-au ridicat in 2001, de cand sunt ultimele date, la 7% din PIB. Pana la data aderarii, Romania va trebui sa declare toate ajutoarele de stat, iar dupa aderare, orice alt ajutor de stat (subventie, reesalonare, alte forme) va trebui sa fie aprobat de Bruxelles", a mai explicat Voinea.
Foarte important este ca se va prelungi actuala politica proasta de administrare a resurselor de catre stat.
"Principalul beneficiu al aderarii va fi calitatea mai buna a administrarii resurselor si a actului de guvernare. Sub presiunea UE, aici vor fi mari schimbari, iar orice intarziere va provoca pierderi pentru toata societatea", a mai spus Voinea.
Si cum calitatea actului de guvernare si a administrarii resurselor se vede inclusiv in gropile din asfalt, inseamna ca pur si simplu acestea vor avea o durata de viata mai lunga.
Iliescu crede ca extinderea este o necesitate pentru UE
Din punctul de vedere al presedintelui Ion Iliescu, Romania nu trebuie sa-si faca probleme cu privire la integrarea in UE intrucat procesul de extindere al UE, si implicit integrarea Romaniei, reprezinta o necesitate pentru Uniune.
"Integrarea Romaniei si procesul de extindere al Uniunii Europene sunt o necesitate pentru Uniunea Europeana. Dintre cei trei mari poli economici ai lumii - Statele Unite, Asia si Europa - Europa se afla in continuare pe ultimul loc, astfel ca largirea este o pemisa pentru a asigura consolidarea Europei in raport cu celelate doua puteri", a declarat ieri presedintele Iliescu, prezent ieri la "A sasea masa rotunda cu Guvernul Romaniei pe teme de afaceri" organizat de grupul The Economist.
El a subliniat ca intre Romania si statele UE vor continua sa existe decalaje, chiar si in 2007, dar acestea nu vor fi o bariera fundamentala in procesul de integrare. "Grecia a luptat pentru recuperarea acestor decalaje si pentru a deveni compatibila cu celelalte state din UE timp de zece ani de la integrare", a adaugat presedintele Romaniei.
Scheele: Calendarul de aderare e in mainile autoritatilor
"Remediile la problemele sesizate in raportul Parlamentului European sunt in mainile Romaniei. Calendarul de aderare nu s-a modificat, insa nu Comisia Europeana poate asigura ca acesta va fi respectat ci autoritatile romane. Aderarea nu este un scop in sine, reformele fiind oricum necesare Romaniei. Nu este catastrofa daca negocierile nu se incheie in acest an, fereastra de oportunitate fiind cuprinsa intre vara lui 2004 si vara lui 2005", spune Jonathan Scheele, seful delegatiei Comisiei Europnene la Bucuresti.
georgiana.stavarache@zf.ro ; sorin.pislaru@zf.ro ;
ionut.bonoiu@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
