Vremea in care echilibrul balantei de plati s-a facut exclusiv prin politica de curs valutar a trecut, pentru ca Romania nu mai poate plati cu o inflatie mare acoperirea deficitului de cont curent, afirma Eugen Radulescu, consilierul guvernatorului BNR.
"Balanta comerciala a Romaniei este deficitara din cauza ca intreprinderile romanesti lucreaza prost, nu din cauza politicii valutare", sustine Radulescu.
La sfarsitul saptamanii trecute, Eugen Dijmarescu, ministrul delegat pentru comertul exterior, a spus ca mediul economic a devenit foarte dur pentru exportatorii romani in conditiile in care facilitati fiscale nu mai pot fi acordate, masurile de politica comerciale sunt restrictionate iar politica de curs a BNR vizeaza in exclusivitate reducerea inflatiei.
Deterioarea balantei comerciale este rezultatul scaderii competivitatii continue a producatorilor romani, in lipsa fondurilor necesare retehnologizarii si a unei politici de curs valutar care sa incurajeze exporturile.
In 2003, euro a crescut in termeni nominali fata de leu cu circa 18%, iar in termeni reali cu circa 3-4%. Insa de dolar, leul a avut o apreciere nominala de circa 2% si o apreciere reala de circa 16%. Fata de cosul euro/dolar, leul a castigat 4%.
Eugen Radulescu spune ca politica valutara de apreciere a leului fata de cosul euro/dolar este necesara pentru nu mai induce inflatie in economie prin importuri. Iar pericolul inflatiei a devenit mare din aceasta perspectiva din intalnirea a doi factori:
"Mai intai, este clar ca acum avem un proces de deschidere puternica a economiei nationale. Acesta este masurat prin gradul de deschidere al economiei (exporturi plus importuri/PIB -n.red.), care este acum la circa 81%.
Acest proces ne va face sa ne integram mai bine in UE, dar exista si un revers al medaliei: deschiderea economiei face ca o politica de curs acomodanta - deprecierea monedei de catre BNR pentru echilibrarea deficitului de cont curent - sa fie din ce in ce mai putin eficace", explica consilierul guvernatorului.
Apoi, este accelerarea efectului de "pass through" (de trecere prin, de translatare -engl.): de influentare a preturilor autohtone de catre preturile produselor din import.
"Spre exemplu, in momentul in care iaurtul importat din Germania costa cu 10% mai mult pe piata interna datorita devalorizarii leului fata de euro, atunci si producatorii romani vor profita de aceasta scumpire, vor ridica preturile, si de aici inflatia", spune Radulescu.
Aceste doua elemente, gradul de deschidere din ce in ce mai mare al economiei si efectul de "pass through" fac ca acum deprecierea monedei nationale sa nu mai fie o solutie pentru sprijinirea exporturilor.
Producatorii romani trebuie sa se trezeasca
"Daca am continua vechea politica de curs, ar insemna sa lasam producatorii romani sa doarma linistiti in continuare. Producatorii romani trebuie sa fie competitivi pe piata interna si externa prin alte metode decat prin politica de curs", mai spune el.
Da, dar aceeasi politica de devalorizare a cursului monedei nationale a fost clamata si de exportatorii germani cand euro a crescut fata de dolar, deci este o practica mondiala, nu?
"Da, este adevarat, dar trebuie sa tinem cont ca in acest caz euro a crescut fata de dolar cu 40% in 2-3 ani, ceea ce intr-adevar a avut un impact semnificativ. Si cu toate acestea, trebuie spus ca exporturile lor au continuat sa creasca in aceasta perioada.
Producatorii romani trebuie sa-si reduca costurile, sa fie creativi si aduca servicii noi, sa livreze marfa la timp, sa respecte calitatea promisa a produselor. Intrarea in acest club select care este Uniunea Europeana inseamna ca in acel moment nu vom mai avea la indemana parghia deprecierii pentru a castiga piata", mai sustine Radulescu.
"Pentru exportatori, castigul prin devalorizarea leului fata de euro este doar pe termen scurt, iar dezavantajul este prea mare pentru economie: nu facem decat sa ne alegem cu inflatie suplimentara", mai spune consilierul guvernatorului.
Radulescu afirma ca aceasta politica nu este o "inventie" a BNR. "Au existat experiente similare si trebuie sa invatam din ele. Companiile din Portigalia, de exemplu, au tot cerut depreciere pentru impulsionarea exporturilor, dar cand s-a apropiat intrarea in zona euro, au inteles ca nu se mai poate continua asa, si a trebuit sa devina mai eficienti. Constrangerile i-au facut sa devina mai eficienti. Trebuie sa facem si noi asta", spune Radulescu.
Reducerea inflatiei, obiectivul nr.1
Reducerea inflatiei a devenit obiectivul nr. 1 al Bancii Nationale. "Teoria economica este foarte clara: decizia de investire nu se ia in functie de rata dobanzii la credite, ci de rata anticipata a profitului, iar cand inflatia este mare, evaluarea profitului se face foarte greu sau nu se face deloc. La o inflatie mai mica de 10%, deja incepi sa poti administra mai bine banii investiti. Problema esentiala ramane in Romania terminarea asanarii intreprinderilor fara viitor", spune Radulescu.
De ce sunt acum dobanzile de interventie ale BNR pe piata monetara (care dau tonul dobanzilor la bancile comerciale) de 21-22%, daca inflatia asteptata este de 9% pe anul acesta, iar anul trecut in martie -aprilie dobanda de interventie era de 17-18%, la o inflatie asteptata de 14%?
Dobanzile au urcat pe parcursul anului trecut imediat ce BNR a constatat deteriorarea deficitului de cont curent. Am constatat ca ne-am relaxat prematur, explica Radulescu.
"Aceste dobanzi mari sunt rezultatul politicii de neasanare a economiei. Dar trebuie spus ca aceasta politica a dobanzilor inalte, la distanta mare fata de inflatie, era bine daca era inceputa si mai devreme.
Exista o istorie trista in urma noastra: inflatiile gigant din anii '90, care nu au fost decat o acoperire a ineficientei in economie. Daca vrem in UE nu putem suporta o inflatie mare.
Este mult mai greu de redus inflatia de la 14% la 9% decat a fost de la 17% la 14%.
Peste un an, in martie 2005, cand inflatia asteptata pe anul urmator va fi de circa 6%, dobanzile de interventie vor fi mult mai mici decat acum".
Cand vor scadea dobanzile iar?
Dar cand vor scadea dobanzile de interventie ale BNR, si deci implicit cele la ale bancilor la creditele in lei?
"Probabil ca in trei luni de acum inainte se va vedea o scadere a dobanzilor, dar cu cateva conditii.
In primul rand, sa fim siguri ca deficitul extern este sustenabil prin fluxuri de investitii straine directe, prin transferuri (banii muncitorilor din strainatate - n.red.) sau prin alte fluxuri de capital. Aici trebuie spus ca banii pe care ii imprumuta companiile private de la banci straine sunt un flux sanatos de finantare a deficitului de cont curent, pentru ca firmele private sunt solvabile si nu incarca arieratele.
Apoi, este necesar ca sa existe o pozitie a bugetului in parametri proiectati: deficitul bugetar aprobat de Parlament, de 3% din PIB pentru 2004 sa nu fie depasit. Mai mult, ar fi bine sa fie la 2 % din PIB (anualizat - n.red.).
Dar cel mai important este sa ne convingem ca tendinta de dezinflatie continua. Aceste este criteriul esential", mai spune Radulescu.
In legatura cu afirmatiile reprezentantilor ANEIR privind politica de curs leu/dolar (derivata din politica de curs leu/cosul valutar constituit din 75% euro - 25% dolar), prin care dolarul a pierdut peste 15% in termeni reali fata de leu anul trecut, consilierul guvernatorului BNR spune ca asta e situatia.
"Exporturile romanesti merg in proportie de 70% in Uniunea Europeana, deci cosul euro-dolar este construit ca atare. Cei care exporta pe alte piete in dolari trebuie sa acceada pe piata UE", afirma Radulescu.
Leul se va aprecia odata cu cresterea productivitatii
Pe termen lung, BNR va continua sa duca o politica de apreciere reala a leului fata de cosul euro/dolar (inflatia sa fie mai mare decat deprecierea leului fata de cos), dar in functie de evolutia productivitatii muncii.
"Cresterea productivitatii muncii trebuie sa fie mai mare decat cresterea reala a salariilor, pentru ca aprecierea pe termen lung a leului sa se faca fara o pierdere de competitivitate din asta. Aprecierea leului se va produce in ritmul recuperarii decalajului dintre productivitatea muncii din Romania fata de cea a Uniunii Europene", spune Radulescu.
Din calculele BNR reiese ca, in conditiile asumarii unei cresteri a economiei de acum incolo cu 4% peste media cresterii UE, exista 3 scenarii, in functie de evolutia cursului, in care economia romaneasca o va ajunge pe cea europeana (in termeni de PIB/locuitor exprimat in euro).
1. Fara nici un fel de apreciere a monedei nationale fata de euro, vom atinge nivelul UE in 2065.
2. Cu apreciere reala medie de 3% pana in 2012 si apoi de 1,5% pe an, ii ajungem in 2044
3. Cu o apreciere reala medie de 3% in toti anii de acum incolo, ii ajungem in 2037.
"Aprecierea reala a monedei trebuie sa vina din diferenta de productivitate a muncii. Romania are de recuperat aceasta diferenta de productivitate.", mai spune consilierul guvernatorului.
Atentie la importurile frauduloase
In plus, pentru echilibrarea balantei comerciale trebuie avute in vedere masuri de limitare a importurilor frauduloase si de produse contrafacute. Trebuie reglementari mai bune privind aceste importuri si o organizare mai buna in vama pentru oprirea lor.
"Acesta importuri au atins o valoare considerabila, iar cresterea lor se vede in contul de erori si omisiuni, pentru ca daca intra in Romania blugi cu 1$ perechea, care de fapt costa de 20-30 de ori mai mult, aceste importuri nu apar in balanta de plati, banii insa s-au platit la valoarea reala, si de aici minusul din contul de erori si omisiuni", sustine Radulescu.
In contul de erori si omisiuni se trec diferentele care apar intre contul de capital (unde sunt agregate date de la bancile comerciale privind fluxurile de capital) si contul curent (unde intra datele privind balanta comerciala - exporturi, importuri, servicii, transferuri). De obicei, contul de capital, pe plus, finanteaza contul curent, care este pe minus (importurile sunt mai mari decat exporturile).
Dar acum datele BNR arata ca excedentul contului de capital este mai mare decat deficitul contului curent, deci sunt bani care pe undeva ies din tara sau, asa cum argumenteaza Radulescu, intra marfa care nu este inregistrata la valoarea reala, deci importurile sunt subevaluate.
"Aceste importuri frauduloase afecteaza nu numai balanta de plati, ci si producatorii autohtoni", a mai spus consilierul guvernatorului.
Despre politica valutara a BNR din ultimele luni
"In linii mari, BNR a cumparat valuta destul de zdravan, cand ca sa se vada, cand ca sa nu se vada. Exista un influx de bani in tara destul de puternic, dar din informatiile pe care le avem nu este vorba de bani fierbinti, nu au intrat bani in cautarea unor plasamente rentabile pe piata monetara. Sigur, legal nici n-au cum sa vina, dar exista cai: poti deschide o firma in Romania, prin care sa plasezi bani in depozite si titluri de stat, dar exista costuri, care adunate reduc din randament. In momentul in care BNR a decis intarzierea liberalizarii contului de capital, s-a pus o bariera formala in fata intrarilor de capital speculativ".
De ce a vandut BNR valuta pe piata in octombrie-noiembrie anul trecut? "Politica BNR a fost sa nu permita devalorizari mari ale monedei. Daca BNR lasa cursul leu/ euro sa creasca, ar fi indus inflatie interna, iar ideea de induce inflatie interna prin devalorizare nu mai poate fi acceptata de catre BNR. Dealtfel, politica BNR pe piata valutara va fi de evitare a oscilatiilor prea puternice ale cursului, iar faptul ca in ultimele luni a cumparat valuta de pe piata iar la sfarsitul anului trecut a vandut valuta pe piata ilustreaza aceasta politica".
sorin.pislaru@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
