Companiile vor raspunde penal pentru infractiunile savarsite in derularea activitatii, conform noilor prevederi ale Codului penal ce au intrat in vigoare incepand de ieri. Dar ce inseamna asta?
Marirea amenzilor, pedepse complementare, precum interzicerea participarii la licitatii publice sau publicitatea negativa, dar si cazier juridic pentru toate companiile care incalca legea. In acelasi timp, pedeapsa principala ce consta in plata amenzilor este considerata cea mai usor de suportat de catre companii.
Dintre toate aceste pedepse cu care s-ar putea confrunta o companie care incalca legea, cele mai grave sunt pedepsele complementare ale caror efecte pot duce si la desfiintarea companiei in cauza.
"Consideram ca aplicarea amenzii ar fi cea mai lejera pedeapsa pentru companie. Mult mai grele pentru o firma ca a noastra ar fi pedepsele complementare. In cazul in care societatii noastre i s-ar suspenda activitatea pe o perioada de 3-12 luni, efectele ar putea fi tragice si mai mult ca sigur acestea s-ar rasfrange asupra angajatilor care probabil vor ramane fara locuri de munca", explica Ilie Carbulea, proprietarul grupului Atlassib, specificand ca antrenarea raspunderii penale a persoanelor juridice nu va schimba cu nimic activitatea companiilor sale.
El crede ca interzicerea participarii la achizitii publice ar aduce insemnate prejudicii materiale companiei sale. "Fiind o firma care are la baza transportul de calatori pe baza de grafic, participam in mod regulat la licitatiile pentru trasee, or, neputand participa la respectivele licitatii, evident nu ne-am fi putut indeplini obiectul activitatii. De asemenea, publicarea hotararilor de condamnare ne-ar aduce prejudicii serioase, intrucat ar crea un val de neincredere in randul clientilor nostri din Romania, acestia putand fi influentati de o eventuala publicitate negativa", a adaugat el.
Deoarece toate companiile din cadrul CRIS-TIM si-au desfasurat activitatea in conformitate cu reglementarile legale existente, Aura Mihai, consilier juridic in cadrul companiei CRIS-TIM, spune ca singura masura pe care compania o va lua este instiintarea persoanelor cu rol de conducere si a celor din urmatoarele nivele ierarhice despre noile reglementari si despre consecintele pe care le pot avea faptele lor atat asupra grupului, cat si asupra persoanelor fizice independente. "Pedepsele complementare sunt cele care vor afecta grav imaginea companiilor, mai ales a celor care au deja un bun renume pe piata romaneasca. Consumatorii isi manifesta simpatia pentru marcile companiilor cu bun renume, dar renunta foarte repede la marcile si produsele companiilor care au primit pedepse pentru activitati ilegale." Mihai explica ca suspendarea activitatii sau inchiderea unor puncte de lucru, ca masuri temporare, sunt subiecte pentru publicitatea negativa cu influenta mare asupra publicului. "Iar efectele publicitatii negative sunt foarte greu de sters din mintea consumatorilor", a adaugat consilierul juridic al CrisTim.
Chiar daca reprezentantii companiilor sunt de acord asupra faptului ca pedepsele sunt cele care au cele mai grave efecte asupra companiilor, Carabulea crede ca publicitatea negativa nu va avea aceleasi efecte asupra clientilor sai din strainatate. "Aplicarea acestor pedepse ar putea avea impact asupra clientilor din strainatate doar in cazul in care publicitatea negativa ar persista pe parcursul mai multor luni sau poate chiar ani." Irena Tudorie, partener in cadrul casei de avocatura Popovici si Asociatii, spune ca introducerea acestor noi prevederi in Codul penal s-a realizat la cererea Uniunii Europene, din nevoia de a alinia legislatia romaneasca la acquis-ul comunitar.
"Reglementarea in dreptul intern a raspunderii penale a persoanei juridice este o consecinta a procesului de aliniere la acquis-ului comunitar, un element necesar in vederea corelarii parghiilor legale pentru lupta transfrontaliera impotriva coruptiei, spalarii banilor si a altor infractiuni economice", spune Tudorie. La momentul actual, principiul raspunderii penale a persoanei juridice este prezent in tari ca: Australia, Belgia, Olanda, Danemarca, Canada, Franta, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie, SUA. "Opinia generala este ca instituirea raspunderii penale a persoanei juridice a determinat o crestere a responsabilizarii acestora in raport cu respectarea legislatiei, a asigurarii unei concurente loiale efective intre societati concurente precum si respectarea drepturilor consumatorilor", afirma Tudorie.
Spre exemplu, in Franta, o situatie statistica a Ministerului de Justitie arata ca intre 1994, anul cand a fost introdusa raspunderea penala a persoanei juridice, si 2004 s-au pronuntat o serie de hotarari judecatoresti de condamnare penala a persoanelor juridice in legatura cu infractiuni care au vizat: munca ilegala (34%), evaziunea fiscala (12%), comertul cu marfuri contrafacute (3,5%), accidentele de munca in culpa (15%), accidentele de munca din culpa soldate cu moartea victimei (7,5%), problemele de mediu (8%), fraudele comerciale (2,3%).
Dintre normele legale care consacra raspunderea penala a persoanelor juridice, cele cu privire la pedepsele penale prezinta cel mai ridicat potential de impact asupra activitatii economice.
Un element esential al acestei legi ar putea fi cazierul judiciar, pe care recomandarea Consiliului Europei nr. 18/1998 privind raspunderea societatilor comerciale pentru infractiuni comise in activitatea lor o considera absolut necesara in scopul evidentei masurilor luate fata de acestea.
"Aparitia cazierului juridic al persoanei juridice ca sistem public de evidenta a persoanelor juridice impotriva carora au fost pronuntate hotarari penale de condamnare este o necesitate. Acest sistem de evidenta ar putea functiona in cadrul Registrului Comertului, unde deja exista o baza de date informatizata a societatilor comerciale. In acest sens, instantele penale ar putea comunica din oficiu, spre notare, catre Registrul Comertului competent, hotararile definitive de condamnare", a spus Tudorie.
Codul penal roman exclude din sfera de aplicabilitate a raspunderii penale a persoanei juridice statul, autoritatile publice si institutiile publice care desfasoara o activitate ce nu poate face obiectul domeniului privat. Principiul constitutional al egalitatii in fata legii nu se reflecta in tratamentul diferentiat pe care Codul penal il aplica in materia raspunderii doar pentru persoanele juridice de drept privat, iar nu si pentru cele de drept public.
"Din punctul nostru de vedere, o solutie echitabila ar fi aceea de a stabili ca principiu si raspunderea penala a persoanei juridice de drept public, cu mentiunea ca angajarea raspunderii penale a unei autoritati publice sau institutii publice ar trebui sa se faca dupa reguli speciale, cu un sistem de aplicare a pedepselor penale care sa nu se intoarca impotriva interesului public pe care acestea il reprezinta, eventual imputarea pedepselor penale sa se faca asupra persoanelor fizice care au actionat in numele acesteia", a explicat Tudorie.
Excluderea din sfera de aplicabilitate a raspunderii penale a persoanelor juridice de drept public se regaseste si in alte sisteme de drept cum ar fi cel din Belgia sau Franta. De exemplu, Codul penal francez prevede ca raspund penal toate persoanele juridice cu exceptia statului, plecandu-se de la ideea ca acesta nu s-ar putea sanctiona pe sine. In schimb, acest sistem de drept, colectivitatile teritoriale si gruparile acestora vor raspunde penal pentru infractiunile comise in exercitarea activitatilor susceptibile de a face obiectul unei conventii de delegare de serviciu public.
Tudorie considera ca, chiar daca reglementarea raspunderii penale a persoanei juridice este un demers necesar, cerinta de aliniere la acquis-ul comunitar, acesta nu este suficient pentru eficientizarea luptei impotriva infractionalitatii economice la nivel national si transfrontalier.
"Este necesara alocarea de resurse umane calificate, instituirea unor proceduri judiciare accelerate pentru cauzele de angajare a raspunderii penale a persoanei juridice si evitarea intarzierilor in solutionarea acestora, asigurarea unui sistem de evidenta public cu privire la cazierul judiciar al persoanelor juridice si asigurarea mijloacelor pentru punerea in executare in mod corespunzator a hotararilor de condamnare."
In functie de natura si gravitatea infractiunii savarsite, o companie poate fi condamnata la una sau, in mod cumulat, la mai multe dintre urmatoarele pedepse complementare:
afisarea sau difuzarea hotararii de condamnare;
si/sau la interzicerea de a participa la achizitii publice pe o durata de la unu la 3 ani;
si/ sau la inchiderea unor puncte de lucru ale persoanei juridice pe o durata de la 3 luni la 3 ani;
si/sau la suspendarea activitatii juridice pe o durata de la 3 luni la un an sau suspendarea uneia dintre activitatile persoanei juridice in legatura cu care s-a savarsit infractiunea pe o durata de la 3 luni la 3 ani;
si/sau dizolvarea persoanei juridice este neindoielnic de natura sa afecteze substantial activitatea acesteia.
Potrivit articolului 53 din Codul penal in vigoare limita minima si maxima a pedepsei principale aplicabile persoanei juridice este amenda de la 2.500 de lei la 2 milioane de lei.
Articolul 711 din Codul penal in vigoare reglementeaza continutul pedepsei cu amenda penala aplicabila persoanelor juridice, respectiv minimul special si maximul special pe criteriile unui mecanism de conversie a pedepsei cu inchisoarea aplicabila persoanei fizice in amenda penala aplicabila persoanei juridice, dupa cum urmeaza:
pentru infractiuni pentru care legea prevede pedeapsa cu inchisoarea de pana la 10 ani, minimul amenzii este de 5.000 de lei, iar maximul de 600.000 de lei;
pentru infractiunile pentru care legea prevede pedeapsa cu inchisoarea mai mare de 10 ani sau detentie pe viata, minimul special al amenzii este de 10.000 de lei, iar maximul special este de 900.000 de lei
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
