Regimul comunist de dinainte de '89 a lasat Romaniei printre mostenirile sale de tot felul si o centrala nucleara de producere a energiei de sorginte occidentala, singura din fostul bloc al statelor din Est. Centrala de la Cernavoda, obiectul unui program nuclear costisitor si intrerupt de mai multe ori tocmai datorita lipsei de finantare, ramane insa una dintre cele mai mari afaceri pe termen lung pentru companiile romanesti si straine.
Potrivit unor prime estimari, costurile pentru punerea in functiune a celor cinci reactoare de tip Candu, precum si cele ulterioare legate de functionarea propriu zisa, depozitarea deseurilor rezultate sau de incheierea duratei de viata a centralei se ridica la 8-9 miliarde de dolari.
Ca durata de viata, centrala de la Cernavoda a fost proiectata pentru 30 de ani, insa autoritatile romane fac tot posibilul sa prelungeasca viata singurei centrale nucleare din Romania la 40 de ani.
Unitatea III, in faza de studiu
In acest moment, la Cernavoda sunt in executie lucrarile pentru finalizarea Unitatii II a centralei, dupa ce primul reactor a intrat in functiune in 1996. Cum afacerea numita Unitatea II de la Cernavoda este acum in plina derulare, dupa semnarea contractului comercial si a contractarii unui credit de 400 mil.euro cu garantia statului roman pentru finantarea lucrarilor, acum multa lume se gandeste deja la ceea ce va veni, adica Unitatea III.
Deja, realizarea studiului de fezabilitate pentru Unitatea III a incins lupta intre canadieni, italieni si sud-coreeni, care in cele din urma, vor intocmi impreuna acest studiu. Costurile pentru finalizarea unitatii III a centralei de la Cernavoda, executate in proportie de 15%, depasesc un miliard de dolari, potrivit primelor estimari.
Studiul de fezabilitate, aflat in curs de executie de catre firmele Atomic Energy of Canada Limited (AECL), Ansaldo (Italia) sau Korea Hydro & Nuclear Power (Coreea de Sud), va indica valoarea exacta a costurilor pentru punerea in functiune a Unitatii III. Studiul de fezabilitate va fi realizat pana in toamna acestui an, iar pana la finele anului vor fi puse la punct si detaliile privind finantarea acestui proiect. Pentru companiile romanesti, care vor furniza bunuri si servicii pentru Unitatea III inseamna contracte in valoare de 500-600 milioane dolari, dublu fata de ceea ce inseamna acum "componenta" romaneasca in Unitatea II a centralei de la Cernavoda.
Cine ar putea fi beneficiarii?
In primul rand, bancile. In aceste momente, Societatea Nationala Nuclearelectrica este in discutii pentru a gasi oportunitati de finantare pentru Unitatea III, fara a mai angaja garantia statului roman. Capitalul privat strain ar putea acoperi pana la 70% din valoarea lucrarilor pentru realizarea Unitatii III, in timp ce restul finantarii ar insemna efortul propriu al Romaniei.
Apoi companiile straine care au mai lucrat la Cernavoda precum AECL (Canada), Ansaldo (Italia), KHNP (Coreea de Sud), General Electric (SUA), Alstom sau Nexans (Franta), care livreaza echipamente pentru Unitatea II, exceptie facand sud-coreenii.
Companiile romanesti sunt un alt beneficiar cert al programului nuclear romanesc. Se estimeaza ca aportul romanesc va creste de la 50% in cazul Unitatii II la 65% pentru lucrarile de la Unitatea III.
Unitatea II, pe piata din 2007
In acest moment, lucrarile pentru finalizarea Unitatii II sunt executate in proportie de circa 45%. Pentru finantarea lucrarilor, producatorul de electricitate din surse nucleare, Nuclearelectrica a primit un imprumut in valoare de 400 milioane euro de la consortiul format din bancile Societe Generale, Banca Romana pentru Dezvoltare si Credit Lyonnais. Societe Generale va contribui cu aproximativ 350 mil. euro, BRD cu 25 mil. euro iar Credit Lyonnais cu circa 9 mil. euro, creditul fiind garantat integral de catre statul roman. Valoarea totala a creditului ar putea ajunge la 430 mil.$, dupa ce Congresul SUA va aproba "contributia" Eximbank-ului american la acest credit, acesta urmand sa finanteze livrarile de echipamente ale General Electric pentru Unitatea II de la Cernavoda.
Nuclearelectrica va rambursa creditul in 15 ani, dupa expirarea perioadei de gratie de 4 ani, din vanzarea energiei produse la Cernavoda. Primele probe tehnologice la reactorul al doilea sunt prevazute pentru trimestrul al patrulea din 2004, integrarea deplina in sistemul energetic national urmand sa se realizeze in perioada 2006-2007.Finalizarea lucrarilor la Unitatea II a centralei nuclearelectrice de la Cernavoda este prevazuta pentru 2006, primele livrari de energie catre consumatori fiind programate pentru 2007.
Valoarea contractelor de import incheiate de SNN si finantate de consortiu pentru cumpararea echipamentelor necesare Unitatii II de la Cernavoda este de 316 mil. dolari canadieni pentru echipamente canadiene furnizate de AECL, 141 mil.euro - cumparare de echipamente din Italia si Franta de la companiile Ansaldo, Alstom si Nexans, respectiv 24 mil.$ pentru echipamente
furnizate de General Electric.
AECL si Ansaldo au contribuit la finalizarea si punerea in functiune a Unitatii 1 la data de 16 aprilie 1996.
In proiect sunt implicate si firme romanesti precum General Turbo, firme din grupul Nuclearmontaj, Aversa Bucuresti, Energomontaj Bucuresti, General Concrete, Romag Drobeta Turnu Severin sau Condem Bucuresti.
Miliarde de dolari in energia ieftina
Punerea in functiune a unui reactor nuclear inseamna investitii in jur de un miliard de dolari si o durata de 6-7 ani pana la furnizarea primelor cantitati de electricitate. Daca este atat de scump, de ce se mai investeste in energia nucleara?
Unul din raspunsuri dat de specialisti este acela ca este o energie "curata", fara efecte asupra mediului inconjurator, si mai ales, este o energie ieftina comparativ cu cele obtinute din alte surse.
Succesul unor giganti energetici de pe piata europeana precum Electricite de France are la baza preturile competitive la care isi vinde energia produsa. EdF, care detine monopul pe piata franceza a energiei si a intrat in forta pe piata britanica, germana sau italiana, inregistreaza costuri de productie printre cel mai scazute pe plan euroepan si mondial datorita faptului ca peste 75% din capacitatea instalata in domeniul generarii de electricitate este in centrale nucleare.
Si pe piata romaneasca, energia nucleara este produsa si vanduta la preturi competitive. Nuclearelectrica vinde electricitatea la un pret mediu de 23$/MWh, in timp ce principalul producator intern, Termoelectrica, are un pret mediu de vanzare de 39$/MWh, iar Hidroelectrica de 18$/MWh, potrivit datelor furnizate de Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei Electrice si Termice (ANRE).
Maximum 40% energie nucleara
Statul roman va sprijini dezvoltarea energeticii nucleare cel putin pana la incadrarea in intervalul 20%-40% din productia totala de energie electrica, fara insa a permite depasirea limitei de 40%, in conditii postulate de competitivitate apropiata si de mentinere a obiectivului fundamental al programului national nuclear, spune o hotarare de guvern publicata in Monitorul Oficial din luna noiembrie a anului trecut.
Ce inseamna competitivitate apropiata? Acelasi act normativ explica : atunci cand pretul de cost minim este mai mare decat 75% din pretul de cost maxim, competitivitatea va fi definita ca apropiata.
Construirea de unitati noi de centrale nucleare se va face exclusiv in conditii de estimare favorabila a capacitatii de recuperare a costurilor in termen rezonabil, pe baza vanzarii de energie electrica.
Potrivit Planului National Nuclear al Romaniei, daca exista companii care nu apartin statului roman si care doresc sa investeasca in Romania in domeniul centralelor nucleare, situatia "se va analiza si negocia de la caz la caz, conform prevederilor legale".
In plus, autoritatile anunta ca vor sta cu "urechile deschise pentru a-si atinge obiectivul la toate elementele care tin de rentabilitatea afacerii, adica reducerea costurilor inregistrate pana la punerea in functiune a reactorului.
Care sunt avantajele energiei nucleare in competitia cu celelalte surse?
Furnizarea electricitatii de origine nucleara se poate realiza pe baza combustibilului nuclear fabricat in Romania, a apei grele livrate de Romag Drobeta Turnu Severin, la un pret de cost pe 1 MWh mai mic decat in cazul centralelor pe carbune sau petrol si in orice perioada a anului, independent de capriciile vremii.
Pe de alta parte, in momentul de fata proiectul de reactor Candu anasat de tipul Next Generation este inca nefinalizat, dar se asteapta sa atinga stadiul comercial in 2005. Se estimeaza ca astfel de reactori ar putea functiona in cazul Unitatii IV si V a centralei de la Cernavoda, ceea ce ar reduce costurile pe fiecare unitate in parte cu 30-40%. In plus, pe plan mondial tendinta este de a se reduce perioada de 6-7 ani pana la punerea in functiune a unei unitati la corca 3-5 ani.
Centralele nucleare romanesti, privatizate? Poate in zece ani
Primii proprietari privati de centrale nucleare ar putea aparea in Romania insa nu mai devreme de 10-15 ani. Chiar daca pana deunazi, putini erau cei care isi imaginau ca centrala de la Cernavoda ar putea fi privatizata, asa cum se pune acum problema in domeniul distributiei de electricitate, acest lucru este posibil.
O hotarare de guvern din luna noiembrie a anului trecut lasa o "portita" deschisa ideii de privatizare a centralelor nuclearelectrice din Romania. In actul normativ respectiv se vorbeste despre "identificarea momentului oportun pentru deschiderea centralelor nuclearelectrice din Romania catre privatizare".
Pentru aceasta, autoritatile romane si-au propus ca strategie investigarea atenta a experientei similare din alte state "pentru intelegerea corecta a avantajelor si a problemelor care pot insoti privatizarea centralelor nuclearelectrice, in vederea aprecierea corecta a momentului oportun", potrivit HG 1259/2002 privind aprobarea strategiei nationale de dezvoltare a domeniului nuclear in Romania si a Planului de actiune pentru implementarea acestei strategii.
"Este posibil ca o centrala nucleara sa fie cumparata de un investitor privat, insa numai sub controlul statului. Acest lucru nu s-ar putea produce la noi mai devreme de 10-15 ani.Totul tine insa de faptul daca exista sau nu vointa in acest sens din partea autoritatilor", au explicat pentru Ziarul Financiar surse din cadrul sistemului energetic.
Implicarea investitorilor privati in energia nucleara romaneasca ar putea veni insa mult mai devreme, in contextul in care statul roman ar putea acoperi circa 30% din valoarea lucrarilor de finalizare a Unitatii III de la Cernavoda, estimate la circa un miliard de dolari. In acest sens, pe piata sunt vehiculate informatii potrivit carora aproximativ 70% din finantarea necesara Unitatii III poate fi asigurata prin participarea capitalului privat strain.
Printre modalitatile de atragerea de surse de finantare externa fara garantia statului roman se numara si project finance. In acest fel, investitorii privati in proiect asigura cea mai mare parte a capitalului necesar derularii proiectului prin intermediul unei companii de operare a proiectului si unde detin actiuni, urmand ca investitia sa fie recuperata din veniturile generate de proiect.
Mai multe voci din sectorul bancar si de pe piata energiei sustin ca proiectul Unitatii III de la Cernavoda se preteaza unei asemenea solutii de finantare, fondurile investite urmand sa fie recuperate din vanzarile de electricitate ale unitatii de producere a electricitatii, dupa punerea in functiune a acesteia.
Ce se intampla insa pe piete mai avansate in domeniul energiei nucleare, care au operatori privati?
Pe piata americana de exemplu, se observa o concentrare a centralelor nucleare in proprietatea unui numar relativ mic de firme. Aceste companii, foarte puternice din punct de vedere economic si viabile pot convinge mai usor bancile sa ofere imprumuturi cu dobanzi relativ mici. Unii specialisti apreciaza ca reducerea in continuare a numarului de proprietari de centrale nucleare electrice pe piata americana este probabila si benefica, insa nu trebuie sa se ajunga la mai putin de trei proprietari de centrale nuclearelectrice in SUA.
Grupul Energetic Tender, primul grup cu profil nuclear
Primul grup energetic cu "veleitati" nucleare a luat fiinta in Romania, zilele trecute, cand companiile Nuclearmontaj, Vulcan si Fabrica de Echipamente pentru Centrale Nuclearo-Electrice (FECNE), detinute de omul de afaceri timisorean Ovidiu Tender au constituit impreuna Grupul Energetic Tender (GET).
De fapt, grupul Tender si-a asezat "piesele" pe tabla de sah avand ca miza constructia Reactorului II de la Cernavoda cu mult inainte: in 2000 a cumparat Nuclearmontaj, iar anul trecut FECNE si Vulcan,. Astfel, semnarea contractului de finantare cu 400 mil. $ a lucrarilor pentru Reactorul II l-a surprins pe Tender cu toate "piesele" bine pozitionate.
In acest moment, oficialii grupului de firme Tender discuta preluarea unui alt pion important in afacerea Cernavoda, si anume IMGB. Pe de alta parte, reprezentantii holdingului energetic al lui Ovidiu Tender spera sa integreze pana la finele acestui an in propriile structuri alte doua companii - UCMR Resita, unul dintre subcontractorii grupului VA Tech la Portile de Fier I si II, precum si Caromet Caransebes.
Prin preluarea Nuclearmontaj, FECNE si Vulcan, Tender s-a pozitionat strategic in afacerea de la Cernavoda. Fiecare achizitie consumata sau anuntata prefigureaza ca intr-un joc de puzzle un grup nuclear in mainile lui Ovidiu Tender, care va deveni in perioada urmatoare de timp un furnizor de solutii complete pentru centralele nuclearelectrice.
GET este vazut deja de catre unii specialisti ai pietei de profil drept primul grup romanesc privat cu profil nuclear de pe piata romaneasca, care incearca sa recupereze rand pe rand bucatile unei infrastructuri nucleare aflate candva in proprietatea statului. Acest lucru este probat prin faptul ca ponderea cea mai mare a cifrei de afaceri a noului grup energetic este constituita de afacerea Unitatii II de la Cernavoda.
In acest moment, valoarea contractelor semnate de firmele care fac parte din GET in cadrul finalizarii lucrarilor Unitatii II de la Cernavoda este de aproximativ 30 milioane dolari.
"In loc sa facem importuri de echipamente de 600-700 milioane dolari, mai bine le-am produce aici: ar fi o reducere a costurilor de circa 20%", a mai spus Ovezea.
Oficialii GET estimeaza pentru acest an o cifra de afaceri de 45 milioane euro, fata de 33 milioane euro in 2002, potrivit lui Aurel Ovezea, directorul general al grupului. Potrivit acestuia, contractele incheiate de cele trei membre ale grupului sunt in valoare de 60 mil.euro pe piata romaneasca in timp ce comenzile primite in strainatate ajung la 20 milioane euro. Primul contract ce va fi semnat de noua entitate in termen de aproximativ o luna, fiind vorba de un contract de valoare mare cu firme din strainatate, a spus Ovezea, care a refuzat sa ofere deocamdata si alte detalii privind aceasta tranzactie.
Grupul de firme Tender detine direct sau indirect pachetele majoritare de actiuni ale celor trei firme componente ale GET.
Pentru inceput, GET va avea un patrimoniu de 600 de miliarde de lei si 4.200 de angajati, urmand ca in termen de un an valoarea patrimoniului sa ajunga la aproximativ 1.000 de miliarde de lei, iar forta de munca la circa 6.000 de angajati, afirma Ovezea. Acesta a mai spus ca gradul actual de indatorare al grupului este de cateva milioane de dolari.
GET va investi pana in 2007 aproximativ 13,5 milioane de euro in dezvoltarea capacitatilor de productie a uzinelor Vulcan si FECNE, membre ale grupului, potrivit oficialilor grupului.
Franta si Lituania, campioane mondiale la energie nucleara
Productia de energie din surse nucleare acopera aproximativ 10% din productia totala de energie din Romania, destul de apropiata de media inregistrata la nivel mondial, care este de 16%, potrivit datelor furnizate de World Nuclear Association (WNA).
La nivel mondial, 39% din energie este produsa pe baza de carbune, 19% pe baza hidro, 15% utilizeaza gazele naturale, in conditiile in care titeiul produce numai 10% din cantitatile de electricitate de pe Glob.
Centralele nucleare produc electricitate de mai bine de o jumatate de secol.
Acum, exista in lume 440 de reactoare nucleare exploatabile din punct de vedere comercial, cu o capacitate instalata totala de 350.000 MW, localizate in 31 de state. Tot astazi, sunt cunoscute numai opt state pe Glob care au capacitati nucleare in domeniul militar.
Lituania si Franta mizeaza in proportie de 75-80% pe producerea de energie in centrale nucleare din totalul productiei de energie. Alte state precum Belgia, Bulgaria, Ungaria, Japonia, Slovacia, Coreea de Sud, Suedia, Elvetia, Slovenia sau Ucraina produc o treime din energia totala in centrale nucleare.
La nivelul Uniunii Europene, cererea de energie este acoperita in proportie de 41% de titei, 22% - gaze, 16% - carbuni, 15% - energie nucleara si 6% de resurse regenerabile de energie (eoliana, solara, biogaz).
Potrivit unor estimari, pana in 2030 structura de acoperire a cererii de energie in UE va miza in proportie de 38% pe titei, 29% pe gaz, 19% pe combustibili solizi, 8% pe energie regenerabila si numai 6% pe energie nucleara. Acum, circa 35% din energia electrica produsa in Comunitatea Europeana la nivelul anului 2000 este de origine nucleara.
Pana acum, pe plan mondial s-au conturat deja doua tabere in ceea ce priveste importanta energiei produse de centralele nucleare.
Cinci state membre ale UE (Suedia, Spania,Olanda, Germania si Belgia) au adoptat sau au anuntat un moratoriu in ceea ce priveste energia nucleara. Italia a renuntat la energia nucleara, in urma unui referendum in 1987. Numai Franta si Marea Britanie au ramas active in domeniul energiei nucleare. Germania a anuntat ca-si va inchide ultimele reactoare in 2021. Belgia va face acelasi lucru in 2025. Ambele state vor trebui sa importe multa energie, astfel incat dependenta Germaniei fata de gazul rusesc se va accentua.
In schimb, guvernul rus a anuntat construirea a altor 30 de centrale nucleare pentru a-si acoperi cererea proprie de energie, in conditiile in care companiile rusesti exporta cea mai mare parte a titeiului si gazelor autohtone pe valuta forte. In plus, Canada si Coreea de Sud sunt state de asemenea active pe piata centralelor nuclearelectrice.
adrian.mirsanu@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
