Cresterea economica a fost anul trecut de 8,3%, a anuntat la sfarsitul saptamanii trecute Institutul National de Statistica. Aceasta este cea mai mare crestere inregistrata dupa 1990, adica de cand exista date credibile, pentru economia romaneasca, si daca
n-ar fi fost derapajul deficitului de cont curent inregistrat in ultimele luni ale anului, tabloul macroeconomic 2004 ar fi aratat de-a dreptul idilic: crestere economica record pe inflatie in scadere.
Statistica nu a publicat inca toate datele oficiale privind cresterea, ci doar a dat cateva informatii sumare: nivelul produsului intern brut a fost anul trecut de 2.387.914,3 miliarde de lei (58,9 mld. euro), cresterea a fost deter-minata in mod "semnificativ" de majorarea valorii adaugate brute in agricultura (plus 22,2%) si constructii (plus 9%), consumul final total a avut o crestere de 10,3%, iar formarea bruta de capital fix a crescut cu 10,1%. Deci inca nu stim care a fost aportul exporturilor nete la cresterea economica si nici nu stim cu cat au crescut exact industria si serviciile.
Dar ce nu au luat in calcul oficialii cand au prognozat la sfarsitul anului 2003 o crestere economica de 5,5% pentru 2004? De unde diferenta de aproape 3 puncte procentuale in plus?
Prognoza initiala facuta la inceputul anului trecut a fost data peste cap nu numai de cresterea productiei agricole si a constructiilor, care au ponderi destul de restranse in PIB. "Fierbinteala" economiei s-a datorat in primul rand consumului privat. Iarasi, inca nu au fost anuntate datele privind consumul privat, dar consumul final total in crestere cu 10,3%, in cadrul caruia consumul privat are o pondere covarsitoare, arata ca aici a fost sursa de baza a cresterii.
Populatia, insetata de consum
Cresterea economica record de anul trecut a putut fi deslusita de fapt inca din primele luni ale anului. Cand statistica a anuntat o crestere de 22% pe ianuarie a comertului cu amanuntul fata de aceeasi luna a anului anterior, fata de valori de 6-7% in lunile anterioare, a fost clar ca acest consum al populatiei va exploda. Si asa a si fost: nivelul indicatorului s-a mai redus in lunile ulterioare, dar datele tocmai publicate de Statistica arata ca volumul cifrei de afaceri a intreprinderilor cu activitate principala de comert cu amanuntul (cu exceptia comertului cu autovehicule si motociclete) a fost cu 17,6% mai mare in 2004 fata de 2003. Vanzarile de marfuri alimentare au crescut cu 22,5%, iar cele de marfuri alimentare cu 11,2%. Cresterea a fost provocata anul trecut de majorarea salariilor bugetarilor, cu 25% in lei, si a salariului minim pe economie.
Scaderea dobanzilor si accesul mai facil la creditare, dar si competitia intre marile lanturi de magazine electrocasnice sau noile lanturi de retail au marcat cresterea consumului populatiei. Astfel, soldul creditului in valuta a crescut anul trecut cu 56%, iar al celui in lei cu 25%.
In ianuarie anul acesta, comertul cu amanuntul s-a mai domolit: doar 6,2% crestere pe total cifra de afaceri, dar in schimb plus 24,5% la produse alimentare fata de aceeasi luna a anului anterior. Rate de crestere inalte au avut pe primele luni insa electrocasnicele si vanzarile de automobile, ceea ce arata o crestere a veniturilor disponibile provocata de introducerea cotei unice.
Ce riscuri sunt
Cresterea economica din ultimii ani se bazeaza mai mult pe cerere decat pe oferta. Investitiile - formarea bruta de capital - au crescut anul trecut cu 10,1%, peste ritmul de crestere economica, dar ponderea lor in utilizarea produsului intern brut nu depaseste 25%, ceea ce este putin pentru Romania, avand in vedere necesitatile mari de investitii atat pentru retehnologizare, cat si in infrastructura.
Iar ritmul prea putin intens al investitiilor da masura a ceea ce submineaza in continuare economia: nivelul scazut al productivitatii economice. Pentru ca privatizarea a intarziat mult, companiile romanesti au inceput abia in ultimii ani sa ajunga la parametri comparabili din acest punct de vedere cu ceea ce se intampla in Occident. Iar rata scazuta a somajului este si aici un indicator al productivitatii economice scazute. Polonia, Cehia sau Ungaria au trecut prin sau chiar mai au si acum rate ale somajului de peste 14-15%, dublu fata de Romania. Conform Statisticii, rata somajului in ianuarie a fost de 6,3%, fata de 7,7% in ianuarie 2004.
Un alt risc este ca perioadele de boom economic pot induce euforie neintemeiata pe anumite piete, cum sunt cea imobiliara sau de capital, care alimenteaza la randul sau iarasi cresterea.
De exemplu, creditele luate de populatie, folosite pentru achizitia unor bunuri vechi, dar ale caror preturi au crescut considerabil (cum este cazul creditelor pentru apartamente din blocurile construite inainte de '89), nu aduc valoare in economie, desi contribuie la cresterea PIB (prin cresterea serviciilor).
PIB de 2.600 de euro pe locuitor
PIB-ul a ajuns anul trecut la 58,9 miliarde de euro, adica peste 2.600 de euro pe locuitor. Jocul cursului valutar induce impresia ca PIB-ul a ajuns in 2004 aproape dublu fata de cel din 1990. De fapt insa, economia romaneasca nu a ajuns insa inca la nivelul celei din 1990, daca iau in calcul cresterile si scaderile conform deflatorului PIB. Astfel, in euro, cresterea economica de anul trecut in euro a fost de aproape 17%, iar anul acesta va fi iarasi de peste 10%, luandu-se in considerare faptul ca euro ar putea scadea in valoare nominala fata de leu. Insa calculele PIB-ului in euro se folosesc mai degraba pentru comparatie cu alte tari decat de la an la an, avand in vedere fluctuatiile de curs. Din acest punct de vedere, Romania mai are de recuperat pana sa devina o forta economica in regiune. Ungaria are, spre exemplu, un PIB per capita de peste 6.500 de euro. sorin.pislaru@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
