Castigul de productivitate a fost cel mai mare in constructii, in industria extractiva, mobila si automotive.
Productivitatea muncii inregistreaza anul acesta cel mai bun rezultat din ultimii 3-4 ani, arata un studiu al Comisiei Nationale de Prognoza (CNP). Cu alte cuvinte, fiecare salariat din economie a produs mai mult decat in trecut, din moment ce cresterea economica de 7,4% pe primul semestru a fost insotita de o crestere cu doar 1,2% a numarului de salariati.
Astfel, productivitatea muncii la nivelul economiei a crescut in primul semestru cu 6,1%, cel mai mare castig de productivitate obtinut din 2002 pana in prezent. Conform CNP, cele mai "harnice" domenii de activitate de anul acesta au fost constructiile si agricultura, unde sporurile de productivitate din primul semestru au fost de 18,2%, respectiv 16,4%, comparativ cu primele sase luni din 2005. In industrie, plusul de productivitate a fost de 10,7% in aceeasi perioada, in timp ce serviciile au tras in jos productivitatea din economie, in cazul acestora fiind inregistrata o stagnare.
"Desi cresterea productivitatii din agricul-tura este putin supraevaluata, economia trece in prezent printr-o perioada buna de productivitate. Constructiile sunt pe primul loc la acest capitol", spune Ion Ghizdeanu, presedintele Comisiei Nationale de Prognoza. El a precizat ca in sporul de productivitate din agricultura apare productia realizata, dar nu si toata populatia ocupata din agricultura, ci doar salariatii fermelor.
Chiar si in constructii, cresterea productivi-tatii evidentiata in statistici ar putea fi ceva mai mare decat cea reala, din cauza ocuparii ascunse inca prezente in acest domeniu. In industrie insa, plusul de productivitate consemnat de datele statistice este chiar cel real. Productivitatea castiga in acest domeniu in principal pe seama concedierilor.
Castigurile de productivitate din constructii si agricultura trec insa aproape neobservate in calculul PIB - pentru ca au impreuna o greutate de doar 9% in PIB. In schimb, industria, care depaseste 30% pondere in economie, a influentat in sus productivitatea pe ansamblu. Cea mai mare greutate in Produsul Intern Brut o au serviciile (peste 51%), ceea ce a dus la cifra finala de doar 6,1% per totalul economiei.
"In industrie a existat un surplus de forta de munca, determinat de utilizarea ineficienta a acesteia. De aceea, forta de munca a fost prima tinta a restructurarii atunci cand au aparut cresteri ale altor costuri fixe, ce nu puteau fi evitate - pretul utilitatilor, de exemplu", spune Liviu Voinea, director de cercetare la Grupul de Economie Aplicata. El considera ca disponibilizarile au fost prima reactie a industriasilor la socurile anilor trecuti - de la scumpirea energiei la aprecierea leului - iar acum se practica limitarea cresterilor salariale.
In industrie, concedierile au afectat in ultimii doi ani (august 2004 - august 2006) aproape 120.000 de salariati, adica 7% din totalul angajatilor.
Cea mai "harnica" industrie a fost anul acesta cea extractiva, unde restructurarile incep sa isi arate efectele: productivitatea a crescut cu 27,3% in primele opt luni ale acestui an. In domeniu lucreaza in prezent cu 25% mai putini salariati decat acum doi ani (circa 90 de mii, fata de 118 mii in 2004). Programul de disponibilizari din industria miniera a fost principala cauza a concedierilor, dar plusul de productivitate are si o alta explicatie: productia mai mare realizata in extractia materialelor de constructii, impulsionata de cererea mare de pe piata. Astfel, constructiile au stimulat mai multe ramuri din industrie, de la extractia de materiale pana la metalurgie si mobila.
De altfel, cresterea de productivitate din industria mobilei a fost printre cele mai ridicate, de 25,9% in primele opt luni, dar bazata in primul rand pe reducerile de personal. Marii producatori de mobila au facut disponibilizari de circa 10% din personal, fiind afectati in ultima perioada de aprecierea leului si scumpirea utilitatilor.
"Numarul de angajati pe ramura a scazut foarte mult in aceasta perioada, in conditiile in care cifra de afaceri s-a mentinut la acelasi nivel sau probabil ca a crescut putin", explica Dan Sucu, presedintele Mobexpert, cresterea de productivitate din industria mobilei.
O alta industrie cu plus de productivitate este cea automotive (automobile si componente auto), unde cresterea de productie a fost insotita si de o crestere cu circa 10% a numarului de angajati. Productivitatea a crescut in aceasta industrie cu 20,4% in primele opt luni, fiind vorba de domeniul cu cele mai multe investitii noi in ultimii ani.
"In industria auto s-au facut multe investitii noi, cu tehnologie moderna, care creste productivitatea chiar si cu mai putini angajati", spune Ghizdeanu. Industria auto are o componenta importanta de export, iar cresterea de productie datorata cererii s-a reflectat in castigurle de productivitate.
Industria extractiva a avut in primele opt luni un plus de productivitate de 27%, cea mai ridicata din toate ramurile industriale. Ritmul cel mai rapid l-a avut extractia metalelor (plus 38% la opt luni), urmata de industria miniera (34%), unde programul de restructurare a minelor a redus personalul si a eficientizat activitatea. In plus, cererea din constructii a impulsionat extractia de materiale de constructii, valoarea productiei si productivitatea crescand si aici, cu 26% la opt luni.
In industria mobilei, plusul de productivitate de 26% din primele opt luni a fost determinat in principal de concedieri. Marii producatori au restructurat din personal pentru a contracara cresterea altor costuri, de la aprecierea leului la scumpirea energiei si materiilor prime. Aprecierea monedei nationale fata de euro a redus incasarile producatorilor de mobila, industrie orientata in mod traditional spre export. Cifra de afaceri per totalul industriei a crescut usor, contribuind la sporul de productivitate.
Industria alimentara se afla in prezent intr-un proces de revenire, pe care marii producatori il pun insa pe seama reducerii pietei negre. Plusul de productivitate a fost de aproape 9% in primele opt luni ale anului, pe fondul unei cresteri de doua ori mai rapide a productiei. Cererea de consum a populatiei si investitiile facute in marile lanturi comerciale au majorat incasarile din industria alimentara, tendinta vizibila mai pregnant pe partea de distributie decat pe cea de productie.
Industria de confectii se afla in situatia scaderii productivitatii, adica o tendinta inversa decat majoritatea ramurilor industriale. Productivitatea a scazut in primele opt luni ale anului cu 1,3%, pe fondul reducerii productiei in lohn. Din cauza cresterii costurilor cu forta de munca, productia in sistem lohn a inceput sa ocoleasca Romania. In plus, confectiile autohtone sunt puternic concurate de produsele chinezesti, mult mai ieftine.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
