România este vulnerabilă faţă de noul val al crizei financiare, deşi mai puţin decât a fost după căderea băncii americane Lehman Brothers, spun economiştii şi analiştii români. Criza se poate transmite în special pe canalul fluxurilor de capital şi al exporturilor, cu impact asupra creşterii economice, urmând ca clasa de mijloc să aibă cel mai mult de suferit.
"România nu va fi ocolită de efectele negative induse de deteriorarea crizei datoriilor. Însă, având în vedere că ajustările economice care au avut loc în ultimii ani au pus bazele unor fundamente mai bune pentru România, mă aştept ca impactul să fie mai redus comparativ cu ceea ce s-a văzut după momentul Lehman Brothers", a comentat Cătălina Molnar, senior economist al RBS Bank.
Şi Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank, spune că România este în mod cert vulnerabilă, deşi nu la fel ca după 2008. "Ca orice ţară, putem să fim influenţaţi prin mecanismul fluxurilor de capital. Oricum vom fi taxaţi. Toate ţările vor suferi pe canalul fluxurilor de capital. Important este să nu ne abatem de la politicile începute."
România poate asista la ieşiri de capital, pe fondul turbulenţelor internaţionale, în condiţiile în care deţinerile de titluri ale străinilor s-au majorat semnificativ în ultimul an.
"Este drept că deţinerile de titluri de stat (denominate în lei) deţinute de nerezidenţi a crescut semnificativ în ultimul an, iar în acest context internaţional putem asista la ieşiri de capital, însă chiar şi dacă s-ar lichida toate aceste poziţii, nu putem spune că ar fi o situaţie dificil de gestionat - rezervele internaţionale sunt suficiente pentru a gestiona riscurile aferente balanţei de plăţi. Şi, în plus, există şi acordul cu FMI-CE de tip preventiv, care pune la dispoziţie finanţare (pentru cazuri excepţionale)", a spus Molnar.
La sfârşitul lunii mai investitorii străini, în cea mai mare parte persoane juridice, aveau în portofolii titluri de stat româneşti denominate în lei în valoare de 10,6 mld. lei (aproximativ 2,5 mld. euro), dublu faţă de nivelul de la sfârşitul anului trecut şi triplu faţă de septembrie 2010. Deţinerile de titluri ale nerezidenţilor reprezentau în mai 17,4% din volumul existent pe piaţă.
Melania Hăncilă, economistul-şef al Volksbank, consideră că România este totuşi mai puţin vulnerabilă decât alte state din UE, deoarece deţinerile nerezidenţilor sunt destul de mici atât pe piaţa bursieră, cât şi pe piaţa forex şi a obligaţiunilor de stat.
Un alt impact asupra României se va observa şi pe canalul cererii asupra creşterii economice - o diminuare a cererii externe (pe fondul deteriorării creşterii economice la nivel mondial) va avea efect direct asupra exporturilor (motorul creşterii economice din România în momentul de faţă) şi mai departe asupra industriei, a mai spus Molnar. "Bineînţeles că şi scăderea preţului acţiunilor companiilor induce o restrictivitate mai mare asupra condiţiilor de finanţare în general, ceea ce are mai departe un impact negativ asupra activităţii economice", potrivit economistului RBS Bank.
Hăncilă consideră că acţiunile autorităţilor pentru a sprijini companiile producătoare de bunuri, atât prin facilitarea de credite la dobânzi scăzute, cât şi prin stimulente pentru investiţii în eficientizarea producţiei, investiţiile guvernamentale în lucrări majore de infrastructură, reforma şi eficientizarea aparatului de stat şi reducerea cheltuielilor bugetare de consum şi salarii şi orientarea banilor publici către investiţii generatoare de valoare adăugată, ar putea fi soluţia pentru o creştere economică robustă şi pentru a recâştiga încrederea investitorilor.
"Economia României este mică (122 mld. euro) şi deschisă (grad de deschidere de aproximativ 70% în 2010) şi prin urmare, evoluţia economiei este depedentă de climatul macroeconomic mondial. Deteriorarea climatului macroeconomic din zona euro se va resimţi nefavorabil la nivelul exporturilor, iar economia ar putea reintra în contracţie în a doua jumătate a anului, mai ales că cererea internă nu poate contribui încă pozitiv la formarea PIB", este de părere Andrei Rădulescu, analist la firma de brokeraj Target Capital.
Dacă situaţia se înrăutăţeşte, efectele se vor resimţi şi în anii următori, consideră Florin Ilie, şeful departamentului pieţe de capital din cadrul ING.
"Într-un orizont de timp de un an sau chiar doi, există riscul pentru România ca toate oalele sparte să fie plătite de clasa de mijloc prin creşterea impozitelor şi taxelor, soluţie pe care o consider extrem de păguboasă. Există riscul ca în viitor deficitele statelor, alături de spectrul unei inflaţii mari, să fie rezolvate prin creşterea impozitelor şi taxelor la clasa de mijloc. Austeritatea bugetară este necesară acum, însă nu va putea fi menţinută pe termene lungi de timp. În lume nimic nu este gratis, deocamdată datoriile se plătesc prin bani tipăriţi, însă mi-e teamă că va veni vremea în care clasa de mijloc va fi pusă să plătească pentru ceea ce se întâmplă acum. Supraimpozitarea oamenilor bogaţi este o idee, însă este de discutat cât de fezabilă este având în vedere că oamenii bogaţi dispun de mijloacele legale pentru a-şi optimiza plata impozitelor", spune Ilie.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
