Analiză

Dosarul Sidex, o bomba amorsata in capitolul de aderare privind Concurenta

22.11.2004, 00:00 51

Acordarea ajutoarelor de stat de catre autoritatile romane in sectorul siderurgic, inclusiv cele pentru Sidex Galati, blocheaza in acest moment inchiderea negocierilor la capitolul privind Concurenta. Ca efect, Romania ar putea rata inchiderea tuturor capitolelor de negocieri cu Uniunea Europeana pana la finele acestui an datorita disputei pe tema ajutorului de stat.
Cererea de restrictionare a ajutoarelor de stat de catre Comisia Europeana prinde la mijloc statul roman, care risca chiar sa fie dat in judecata de grupul Ispat spre exemplu, care s-a numarat printre beneficiarii unor asemenea masuri ca urmare a contractelor de privatizare.
In perioada 1992 - 2003, Romania a acordat ajutoare de stat in suma de peste 1,3 miliarde dolari in sectorul siderurgic, din care trei sferturi au mers spre Sidex Galati, suma care ar urma sa fie suplimentata cu inca un miliard de dolari pana in 2010.
Indienii de la LNM afirma acum in mod transant ca asteapta respectarea contractelor semnate.
"Grupul LNM se asteapta ca guvernul Romaniei sa respecte intru totul prevederile contractuale asumate conform contractului de privatizare a combinatului Sidex Galati", au afirmat pentru ZF reprezentantii proprietarilor de la Sidex.
Pentru ca negocierile sunt in curs, Ministerul Integrarii a spus ca nu doreste sa faca comentarii pe marginea acestui subiect. De asemenea, reprezentantii Consiliului Concurentei au refuzat sa faca vreun comentariu pe aceasta tema.
Surse din cadrul Guvernului afirma insa ca statul roman se asteapta la o serie de procese intrucat nu tot ce s-a acordat ca facilitati la privatizarea diferitelor capacitati siderurgice va fi acceptat de Comisia Europeana.
Uniunea Europeana nu este de acord cu practica acordarii ajutoarelor de stat decat in mod exceptional si in situatii stricte, lucru care trebuie verificat in cazul Romaniei.
Inca de la inceputul negocierilor de aderare, Uniunea Europeana s-a pronuntat pentru o limitare a productiei de otel a Romaniei. Pe de alta parte, privatizarea unitatilor de profil din Romania si acordarea de ajutoare de stat catre acestea a relansat productia, ceea ce pare sa nemultumeasca pe oficialii europeni.
Or, particularitatea capitolului de negociere ?Concurenta" - unde sunt tratate ajutoarele de stat - este ca normele toate europene intra in vigoare la inchiderea negocierilor si nu la integrarea efectiva in Uniunea Europeana.
In UE, regula generala este ca ajutoarele de stat nu sunt permise. Sunt permise ?in mod exceptional" si orice ajutor considerat ilegal trebuie recuperat.
In discutiile, la capitolul Concurenta sunt examinate toate ajutoarele de stat acordate de Romania din 1993, la incheierea Acordului de asociere.
 Surse din administratie afirma ca pozitia Romaniei in negocieri este ca aceste ajutoare nu mai produc efecte in prezent sau pentru viitor. Comisia vrea insa mai multe detalii si nu este exclus ca statul roman sa fie obligat sa recupereze o parte dintre aceste ajutoare, daca concluzia finala a negocierilor este ca ele au fost acordate ilegal.
Obiectia Comisiei este ca aceste ajutoare au fost acordate pentru a evita falimentul, pana la privatizare, si nu pentru restructurare asa cum prevad regulamentele UE. Nu mai vorbim de faptul ca, pentru a privatiza sectorul siderurgic, statul a fost nevoi sa faca alte concesii, care produc efecte si astazi si care care nu se incadreaza in normele UE.
Problema mult mai complicata este cea a ajutoarelor pentru viitor, care vor fi acordate siderurgiei.
Planul de restructurare a siderurgiei pentru 2003-2010 elaborat de guvern si analizat la Bruxelles prevede acordarea de ajutoare de stat a inca 1.069,7 milioane de dolari pentru siderurgie, pana in 2010. Aproximativ 49% dintre aceste ajutoare se refera la stergeri de datorii. Un procent de 18% dintre aceste ajutoare, merg spre Sidex si se refera la scutiri de taxe (asa cum s-a stablit in contractul de privatizare).
Sidex reprezinta in aceasta ecuatie un caz special. Ajutorul de stat acordat la momentul privatizarii a fost autorizat de Consiliul Concurentei in 2002 - inaintea intrarii in vigoare a regulamentelor care au preluat in legislatia interna criteriile UE de acordare a ajutoarelor de stat.
Comisia Europeana crede ca regulamentele in acest caz sunt incalcate pentru ca acceptand ajutoarele pentru Sidex, Consiliul Concurentei nu face nici o referire la restrictionarea la minimum absolut necesar a ajutorului de stat. Or, regulamentele UE sunt ca ajutorul de stat trebuie limitat in mod strict la ceea ce este absolut necesar pentru realizarea obiectivelor programelor de restructurare - adica restaurarea viabilitatii firmei.
 Inainte de privatizarea din 2001, Sidex producea pierderi de un milion de euro in fiecare zi, situatie care s-a inversat dupa trecerea sub management privat. Sidex a avut in 2003 un profit net de 100 milioane euro.
In UE, firmele care fac un asemenea profit nu primesc ajutoare de stat. Ajutoarele se acorda in baza unor programe de restructurare care cer rationalizarea si reducerea capacitatilor, si nu marirea productiei - cum a de exemplu cazul Sidex anul acesta.
Pozitia Comisiei este ca aceste ajutoare afecteaza concurenta pe plan internatinal - caz in care ajutorul de stat nu poate fi acordat. O alta nemultumire a Comisiei este ca nici Consiliul Concurentei nu a precizat ca acesta este ultimul ajutor de stat ce poate fi acordat Sidex.



Mittal se lupta la nivel mondial cu producatorul european Arcelor



Adrian Mirsanu
Concentrarea din ultimii ani din industria otelului a marcat recent nasterea celei mai mari corporatii in domeniu, Mittal Steel, ce va rezulta ca urmare a fuziunilor dintre LNM Holdings (proprietarul Sidex Galati) si Ispat International, ambele companii fiind controlate de catre miliardarul de origine indiana Lakshmi Mittal, la care se va adauga International Steel Group.
Mittal Steel va detrona din pozitia de lider al industriei siderurgice grupul Arcelor, atat din punct de vedere al veniturilor, estimate la 30 miliarde dolari, cat si al capacitatii anuale de productie, care se va ridica la 70 milioane tone. Compania va detine operatiuni in 14 tari si va avea 165.000 de angajati. Actiunile noii companii vor fi cotate la bursa din New York si la Amsterdam.
Pentru a crea acest gigant, Lakshmi Mittal va achizitiona compania americana International Steel Group (ISG), pentru aproximativ 4,5 miliarde de dolari.
Omul de afaceri indian Laksmi Mittal, principalul actionar al grupului siderurgic LNM, va fi presedintele si directorul general al companiei nou create, iar Wilbur Ross, presedintele ISG, va deveni membru al consiliului de administratie al Mittal Steel.
LNM Holdings este proprietar in Romania la combinatul siderurgic Galati, precum si al producatorului de tuburi din fonta si otel Tepro Iasi. Anul trecut, grupul a preluat la "pachet" alte doua societati, producatorul de tevi Petrotub Roman si Siderurgica Hunedoara, companie specializata in fabricarea produselor din oteluri nealiate si aliate.
LNM Holdings are o capacitate totala de productie de peste 32 milioane de tone anual si mizeaza pe o cifra de afaceri de 14,5 miliarde dolari pana la sfarsitul anului. LNM Holdings opereaza in 8 state din Europa, Africa si Asia.
ISG, unul dintre cele mai mari combinate siderurgice integrate din America de Nord si se afla in topul primelor zece companii producatoare de otel la nivel mondial, cu o cifra de afaceri care ar putea ajunge la 9 miliarde de dolari in acest an.
Ispat International are o capacitate totala de productie de peste 18 milioane de tone de otel si o cifra de afaceri pentru anul in curs estimata la 8,3 miliarde dolari.
adrian.mirsanu@zf.ro ; iulian.anghel@zf.ro

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO