Legislatia romaneasca privind protectia drepturilor de autor este relativ recenta, fiind reglementata de Legea nr. 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe drepturilor de autor.
In vederea incurajarii creativitatii intelectualilor din Romania, legiuitorul a stabilit o procedura simplificata de impunere a acestora prin recunoasterea unei cote de cheltuieli forfetare de 40%, prin legea de aprobare a Ordonantei nr. 7/2001 privind impozitul pe venit (cota initiala a fost de 25% in Ordonanta 7/2001). Aceasta prevedere ar fi permis unei largi categorii de persoane sa lucreze lipsiti de constrangerile unui program de munca de 8 ore si, in acelasi timp, sa nu isi complice viata cu tinerea contabilitatii.
Pana aici totul este frumos, dar Parlamentul a indraznit sa dea mai multe facilitati decat dorea Ministerul Finantelor. Adica a majorat cota de cheltuieli forfetare fata de cota de 25% propusa de Ministerul Finantelor. Ministerul s-a gandit sa "strecoare" in normele de aplicare a impozitului pe venitul global o prevedere absurda, daca nu ar fi ilegala.
"Art. 18 (1) Venitul brut din drepturi de proprietate intelectuala reprezinta totalitatea incasarilor in bani si/sau echivalentul in lei al veniturilor in natura realizate din drepturi de proprietate intelectuala.
(2) Venitul net se determina prin deducerea din venitul brut a unei cote de cheltuieli de 40%, aplicata la venitul brut, precum si a contributiilor obligatorii, datorate potrivit legii.
(3) Venitul net din drepturi de autor aferente operelor de arta monumentala se determina prin deducerea din venitul brut a unei cote de cheltuieli de 50%, aplicata la venitul brut, precum si a contributiilor obligatorii, datorate potrivit legii."
ata de aceasta prevedere, imperativa, fara exceptii, Ministerul Finantelor gaseste de cuviinta sa "amendeze" Parlamentul si introduce urmatorul alineat.
"(6) Cota de cheltuieli forfetare nu se acorda in cazul in care persoanele fizice utilizeaza baza materiala a beneficiarului acestor drepturi de proprietate intelectuala."
Ma mult, desi legea stabileste care sunt veniturile din salarii si veniturile asimilate salariilor, Ministerul Finantelor, mai "strecoara" o categorie care nu platea CAS - persoanele care realizeaza venituri din drepturi de proprietate intelectuala si utilizeaza baza materiala a beneficiarului (Norme referitoare la art. 15 din Ordonanta).
"(7)s...t Persoanele fizice angajate la o persoana juridica, precum si cele care incheie contracte altele decat cele prin care sunt reglementate relatiile de munca si care desfasoara activitati utilizand baza materiala a persoanei juridice in vederea realizarii de inventii, realizari tehnice sau procedee tehnice, opere stiintifice, literare si artistice, obtin venituri de natura salariala."
Intrucat este vorba de un proiect de norme (inca nu a fost publicat in Monitorul Oficial), ma voi limita la cateva comentarii, care sper ca vor fi luate in considerare de functionarii din Ministerul de Finante:
1. Fara nici un dubiu, alineatele de mai sus adauga la lege o exceptie pe care legiuitorul nu a avut-o in vedere. Legiuitorul a stabilit un regim de impozitare special, o cota fixa de cheltuieli forfetare si nu a pus conditii pentru a beneficia de aceasta cota. Mai mult, legea prevede ca Guvernul este abilitat sa publice norme de aplicare a legii. Iar sfanta gramatica romana spune ca a aplica nu inseamna a stabili reguli de suplimentare celor prevazute de lege.
2. Aplicarea practica a acestei prevederi poate da nastere la unele situatii hilare precum:
- faptul ca o somitate stiintifica preda personal un articol redactiei unui ziar, in forma scrisa, articol care este publicat in acest ziar, inseamna ca a fost utilizata baza materiala a acestei publicatii, si autorul nu beneficiaza de cota forfetara de cheltuileli;
- mai sugestiv, o personalitate este invitata sa realizeze o emisiune TV in direct. Persoana consuma un timp important si, de cele mai multe ori resurse financiare importante pentru a pregati emisiunea, dar emisiunea o realizeaza in studiourile beneficiarului. Prin urmare a utilizat baza materiala a beneficiarului si nu are dreptul la cota de chetuieli forfetare. Asa ca daca vrea sa isi deduca cheltuielile aferente trebuie sa tina contabilitate.
3. Chiar din perspectiva economica, aceasta prevedere din proiectul de norme arata o abordare gresita a fenomenelor economice. Cota de cheltuieli forfetare nu se refera la utilizarea unor calculatoare sau a unor spatii pentru activitatile artistice. Acestea reprezinta o compensatie infima pentru resursele consumate in activitatea de creatie, pentru documentare, pentru pregatire profesionala.
Este absurd sa ne gandim ca intelectualii romani ar putea sa se dedice cercetarii si in acelasi timp ar face contabilitate in partida simpla pentru a-si deduce o serie de cheltuieli inerente activitatii lor.
In practica, aplicarea prevederilor de mai sus nu va determina detinatorii de drepturi de proprietate intelectuala sa le valorifice sub forma contractelor de munca, atata timp cat fiscalitatea salariilor este inca la un nivel mult prea mare. Iar cauza nu o reprezinta impozitul pe venit ci contributiile de asigurari sociale. Asa ca guvernul ar trebui sa se concentreze asupra modului in care se cheltuie banii la agentiile subordonate si mai putin cum sa elimine facilitatile stabilite de parlament pentru persoanele care isi castiga existenta din drepturi de autor.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
