Evolutiile economice modeste din trimestrul trei au surprins autoritatile si pe analisti. Scaderea brusca a productiei agricole din cauza inundatiilor a dat peste cap orice estimari.
Produsul Intern Brut a inregistrat in trimestrul trei al acestui an cea mai slaba performanta din ultimii 5-6 ani, adica o crestere de numai 1,8%, mult sub asteptarile autoritatilor si analistilor economici. In acest context, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, crede ca exista probabilitatea ca la final de an cresterea economica sa fie mai mica de 5%.
Din anul 2000, de cand economia a revenit pe plus, cresterea economica nu a mai fost atat de modesta, arata statisticile oficiale. Per total in primele noua luni, cresterea PIB a incetinit pana la doar 3,6%, fata de un ritm de 5,9% in primul trimestru si de 4,9% inregistrat in prima jumatate a anului.
Spre comparatie, PIB a crescut cu 8,1% in primele noua luni din 2004, un ritm mult mai mare decat cel consemnat in primele trei trimestre ale acestui an.
Productia agricola slaba, afectata de inundatiile din acest an, dar si ritmul lent de crestere al productiei industriale au fost principalele cauze ale reducerii ritmului de crestere a PIB. Astfel, productia agricola a scazut in primele noua luni cu 12,6%, iar industria a crescut cu numai 2%, comparativ cu primele noua luni din 2004.
In schimb, motoarele economiei au fost serviciile, care au crescut cu 7,9% in primele noua luni si constructiile, cu o rata de crestere de 7,1%, mult peste ritmul din prima jumatate a anului (3,9%).
In pofida cresterii economice slabe, trimestrul al treilea a marcat si unele evolutii pozitive. In primul rand, investitiile din economie au recuperat terenul pierdut in prima jumatate a anului si au reusit sa depaseasca sensibil ritmul consumului, care s-a mai temperat. Cresterea investitiilor a fost de 9,4%, fata de un avans de 9,3% al consumului. Totusi, aceste evolutii nu au reusit sa stimuleze cresterea economica la fel ca anul trecut, cand explozia consumului pe credit a tras dupa ea intreaga economie.
Pierderea de viteza a PIB a surprins in egala masura specialistii economici si autoritatile, care aveau asteptari mult mai optimiste.
Premierul Calin Popescu-Tariceanu nu are explicatii pentru prabusirea productiei industriale, desi cota de 16% pe impozitul pe profit le-a lasat firmelor sume importante care puteau fi investite.
El s-a multumit sa declare ca rezultatele economice pe primele noua luni ale anului sunt "un pic surprinzatoare", sugerand existenta unor probleme de raportare si a precizat ca va discuta despre aceste informatii cu specialistii Institutului de Statistica si ai Bancii Nationale.
"Este un pic surprinzator si nu stim daca nu cumva raportarile scapa niste elemente importante din vedere. Mai avem si ultimul trimestru al anului, care, in final, poate sa ne permita atingerea cifrelor anuntate", a declarat premierul Tariceanu, citat de agentia Mediafax.
"Suntem ingrijorati daca observam in evolutia PIB accentuarea acestui decalaj intre tendinta de crestere a contributiei cererii si scaderea productiei industriale", afirma guvernatorul BNR, Mugur Isarescu.
El spune ca 2005 a fost anul consumului, cresterea acestuia fiind mult mai rapida fata de ceea ce poate suporta Romania in conditiile unei evolutii slabe a productiei si a productivitatii muncii.
Guvernatorul remarca in premiera si "deteriorarea relativa a economisirii". Astfel, in octombrie soldul economiilor populatiei a crescut cu numai 0,1%, dinamica ce poate fi pusa in primul rand pe seama acumularii de dobanzi si nu atat pe cresterea soldului propriu-zis de economii.
Graeme Justice, rezidentul FMI la Bucuresti, atrage atentia ca explozia consumului pe credit inregistrata in Polonia si Ungaria la jumatatea anilorà 90 venea pe un fond de crestere atat a investitiilor, cat si a economisirii. "Problemele de management macroeconomic au venit mai tarziu. In Romania, economiile s-au prabusit chiar de la inceputul boom-ului creditarii", a afirmat Justice.
In conditiile unui PIB pe 2005 mai scazut decat cel prognozat, si deficitul comercial, si deficitul balantei de plati externe vor arata mai rau. Ultimele estimari ale BNR mergeau la 8,8% din PIB, insa fara a lua in calcul franarea brusca a cresterii economice din trimestrul al treilea.
"Romania are nevoie de un pachet coerent de politici macroeconomice care sa raspunda acestor probleme. Trebuie evitat riscul unui derapaj si mai mare al deficitului de cont curent, pentru ca perspectivele de finantare sunt mai putin pozitive decat situatia actuala", spune Giovani Ravasio, consilier economic pentru integrare al Guvernului.
In urma cu trei saptamani, analistii consultati de Ziarul Financiar preconizau o crestere situata intre 3% si 5% pentru trimestrul trei, cu o medie de 4,1%.
Cei mai optimisti au fost Ion Ghizdeanu, presedintele Comisiei Nationale de Prognoza si Liviu Voinea, directorul de cercetare al Grupului de Economie Aplicata (GEA), care au indicat un avans economic de circa 4,5%-5% pentru trimestrul trei.
La polul opus au fost estimarile lui Dragos Pislaru, director executiv al GEA (3%-3,2%) si lui Lucian-Liviu Albu, directorul Institutului de Prognoza Economica al Academiei Romane (3,6%). Oricum, chiar si aceste estimari s-au dovedit mult mai increzatoare decat cifra reala, consemnata de statistica.
"Eu ma bazam pe faptul ca efectele inundatiilor vor fi marginale", afirma Dragos Paslaru. Pe de alta parte, nu numai inundatiile sunt cauza stagnarii economice.
"Cresterea economica este in acest moment franata, dupa opinia mea. Agentii economici traverseaza un moment de deruta. Sunt multe firme care nu stiu exact ce se intampla. Este o incertitudine majora. Cauza este lipsa de refoma a institutiilor. Tocmai
m-am intalnit cu oamenii de afaceri din judetul Valcea, in cadrul unui studiu. Ei spun: voi faceti strategii de dezvoltare regionala cand noi avem probleme cu vama, cu fiscul. Evolutia institutionala este zero. In afara poate de Consiliul Concurentei, nimic nu s-a schimbat", afirma Dragos Paslaru.
Lucian Liviu Albu, directorul general al Institutului de Prognoza al Academiei Romane, afirma ca nivelul de crestere economica consemnat pe trimestrul trei al acestui an schimba complet datele problemei. "Probabil ca nu vom avea o crestere a PIB mai mare de 4% anul acesta (fata de o prognoza oficiala de 5,7% - n.red.)", a spus Albu.
Pentru tot anul 2005, prognoza oficiala de crestere economica este de 5,7%, acest indicator fiind revizuit in jos fata de o prognoza de 6% lansata in primavara acestui an.
Oricum, chiar si aceasta cifra de crestere este insa pusa in pericol de ultimele evolutii. Pentru ca economia sa recupereze in ultimul trimestru tot ce a pierdut pana acum, este nevoie de o crestere de aproximativ 10% fata de trimestrul patru al anului trecut pentru ca avansul economic la nivelul intregului an sa ajunga abia la 5%.
Insa trimestrul patru a inceput slab pentru industrie: productia a crescut cu doar 0,9% in octombrie si cu 1,4% pe primele zece luni, adica cel mai slab rezultat de anul acesta si chiar din ultimii ani. Chiar si consumul a incetinit in octombrie, cifra de afaceri din vanzarile cu amanuntul crescand cu doar 9,4%, fata de un ritm de 16,5% consemnat pe primele zece luni.
Cu alte cuvinte, evolutiile productiei si consumului din luna octombrie nu ofera prea multe motive de optimism pentru o revenire spectaculoasa a economiei in ultimul trimestru.
Ce s-a intamplat insa in trimestrul al treilea, de ce nu a reusit nici un analist sa estimeze corect nivelul cresterii economice?
"Datele privind agricultura sunt problema, pentru ca nu avem informatii suficiente pentru productia agricola, la fel cum avem pentru industrie si constructii", a declarat pentru Ziarul Financiar Ion Ghizdeanu, presedintele Prognozei.
In conditii normale, adica intr-un an agricol obisnuit, economia are un potential de crestere de 6%, a mai spus Ghizdeanu, potential pe care l-a atins in primele noua luni ale anului. "In aceasta perioada, PIB fara agricultura a crescut cu 5,8% comparativ cu primele noua luni din 2004, ceea ce arata potentialul real de crestere al economiei", a explicat el.
In conditiile defavorabile de anul acesta insa, pagubele din agricultura au influentat economia si au cauzat o crestere sub potential, a mai spus seful Prognozei.
Intr-adevar, Institutul de Statistica nu publica periodic informatii referitoare la productia agricola, asa cum face pentru industrie, constructii si comert.
Ghizdeanu a dezmintit insa revizuirea estimarilor de crestere pentru 2005, mentionand ca prognoza pentru 2005 ramane la 5,7%.
"Noi facem numai doua prognoze pe an, una in primavara si alta in toamna. Chiar daca exista riscuri asumate de neindeplinire a scenariului de baza, nu putem revizui datele in fiecare luna", a precizat Ghizdeanu.
El a declarat ca datele privind recoltele agricole de la Ministerul Agriculturii erau mult mai optimiste decat arata statisticile publicate o data cu PIB si indicau catre o crestere economica de aproximativ 4,6% in trimestrul trei.
Faptul ca 2005 este un an de crestere mai slaba ridica insa sansele de realizare a unei cifre de crestere de 6% in 2006, pentru ca baza de plecare este mai redusa, a mai spus seful Prognozei.
Anul trecut, cresterea economica s-a situat la 8,3%, fiind stimulata de explozia consumului pe credit si de o productie agricola record, datorata conditiilor meteo favorabile.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
