Anul financiar 2005 se sprijina pe doua ipoteze principale: continuarea trendului de apreciere a leului, pe seama intrarilor de valuta din ce in ce mai mari, si mentinerea directiei descendente a dobanzilor, atat la credite, cat si la depozite. Cel putin intr-o prima etapa, ambele tendinte au ca determinant principal momentul deschiderii accesului strainilor la depozitele in lei. O variabila care ar putea crea surprize la nivelul dobazilor ramane inflatia, a carei scadere ar putea fi ingreunata de sumele mari de bani disponibili pentru consum in urma reducerilor consistente de impozite.
O certitudine pentru piata financiara in 2005? Leul isi va mentine o tendinta de apreciere atat in raport cu euro cat si cu dolarul. Fara a fi una liniara, intarirea monedei nationale va fi sustinuta de intrarile puternice de valuta care si-au manifestat deja influenta pe piata valutara si care s-ar putea majora spectaculos in perioada imediat urmatoare deschiderii accesului strainilor la depozite bancare in lei. Nu in ultimul rand, investitiile straine directe au toate sansele sa creasca in urma relaxarii fiscale introduse la 1 ianuarie.
"Pana in momentul liberalizarii moneda se va intari dupa care, in functie de intensitatea si sensul fluxurilor de capital, pe de o parte, si de modul in care va fi gestionata aceasta etapa a liberalizarii de catre autoritatile monetare, pe de alta parte, leului i s-ar putea imprima diferite tendinte", comenteaza analistul financiar Florian Libocor.
El spune ca durata si cotele la care ar putea duce evolutia de apreciere a leului depinde si de respectarea unui prag maximal al sustenabilitatii - un fel de ultim nivel la care relatia de cauzalitate moneda - performante economice este respectata.
Prima serie de interventii operate de banca centrala la inceputul lunii decembrie, dupa o luna de absenta de pe piata valutara, au indicat ca BNR nu considera acceptabila cel putin pentru intervalul apropiat o apreciere a leului dincolo de paritatea de 36.000 de lei pentru un euro.
In conditiile accentuarii fluctuatiilor de curs de la o zi la alta, prognozele de curs pentru 2005 devin pur orientative, cifrele putand suferi numeroase ajustari pe parcurs. Aceasta mai ales ca si BNR nu mai anunta tinte orientative de apreciere reala a leului, asa cum facea in anii trecuti.
Pentru cotatiile euro/leu, estimarile jucatorilor din piata merg pana la un interval de 35.500 - 36.500 lei/euro la nivelul lunii aprilie - indicata ca termen limita pentru liberalizarea depozitelor bancare pentru nerezidenti.
La final de an, cand coada leului va fi fost deja mai scurta cu patru zerouri, iar cotatiile valutare exprimate cu virgula, cursul ar putea oscila undeva intre 3,75-3,85 lei pentru un euro. La fel de bine insa ar putea fi mai scazut sau mai ridicat, in functie de evolutiile conjuncturale.
"Oricum, s-a demonstrat ca recomandarea in favoarea leului a fost una buna fiindca pana acum leul a fost castigator, iar tendinta este de asteptat sa se mentina", spune Libocor.
La fel de sigura precum aprecierea leului este si mentinerea unei tendinte de scadere a dobanzilor. La creditele in lei, dar si la depozite. Exista insa si o conditie: daca si scaderea inflatiei va continua. Iar raspunsul la aceasta intrebare ar putea fi complicat de relaxarea fiscala generoasa introdusa de la 1 ianuarie si care va lasa mult mai multi bani pentru consum in buzunare.
Reducerea dobanzilor este insa aproape fortata de perspectiva liberalizarii depozitelor in lei pentru nerezidenti. Desigur, in ipoteza in care este exclusa o noua amanare a acestui pas. Cert este ca nivelurile dobanzilor au toate sansele sa ramana inca ridicate in aprilie, chiar daca ar continua pana atunci o tendinta de scadere. Iar riscul aferent unor dobanzi ridicate este atragerea de capitaluri speculative, care vor complica in mod periculos jocurile de pe piata valutara.
Dobanda de interventie a scazut pana la un nivel de 17% pe an. Fiecare pas facut incepand din vara trecuta a fost prezentat de banca centrala ca pe o modalitate de confirmare a reducerilor de inflatie inregistrate anterior. Numai ca insasi BNR a anticipat cresteri de inflatie in trimestrul I 2005, inclusiv ca urmare a majorarilor de tarife la utilitati. Este de asteptat ca rata inflatiei sa revina peste nivelul de 10%, asa incat banca centrala nu va mai putea invoca vechea justificare a reducerilor de dobanda. Ar putea-o face totusi trecand la o abordare in perspectiva si anuntand ca diminueaza rata dobanzii de interventie pentru ca se asteapta ca inflatia sa scada intr-un anumit orizont de timp.
Astfel ar putea fi continuat trendul de reducere a dobanzilor in ciuda aparitiei unor tensiuni inflationiste, pentru ca momentul aprilie sa nu gaseasca piata locala ca pe un adevarat paradis al castigurilor facile speculative.
In acest context este de asteptat si o reducere a dobanzilor la credite si la depozite practicate de banci, insa in aceiasi termeni orientativi ca in cazul cotatiilor valutare. "Se poate estima ca ratele medii ale dobanzilor ar putea ajunge pana in jurul a 12-14% pentru dobanzile active si 8-10% pentru dobanzile pasive la finalul anului 2005", spune analistul financiar Florian Libocor.
Cat de jos poate merge insa dobanda de interventie in lunile ramase pana in aprilie 2005? - luna indicata de oficialii BNR drept termen limita pentru liberalizarea depozitelor in lei pentru nerezidenti.
Analistii apreciaza ca este greu de facut estimari, insa este posibil ca argumentul reprezentat de diferentialul foarte mare de dobanda intre piata locala si pietele externe sa prevaleze asupra unui supliment de prudenta cerut de posibile reveniri ale inflatiei. Luand in calcul cel mai mic pas de reducere a dobanzii practicat pana acum de BNR - 0,5% - rata dobanzii de interventie ar putea ajunge la circa 15% pe an la nivelul lunii aprilie.
Prin prisma presiunii impuse de liberalizarea contului de capital, nu se mai pune problema mentinerii unei tendinte de scadere a dobanzii de interventie, ci doar a vitezei cu care poate fi continuat acest proces.
Ramane insa de vazut cat de semnificativa va fi revenirea inflatiei in primele luni din 2005. Chiar daca sperietoarea pretului mondial al petrolului a iesit din scena, sunt de asteptat efecte ale majorarii salariului minim pe economie si a altor facilitati salariale acordate de guvern inainte de alegeri.
Parerile analistilor oscileaza intre o accelerare a ritmului de scadere a dobanzii pana la momentul liberalizarii - si care va fi probabil unul surpriza - si o limitare a pasilor de reducere facuti de BNR. Astfel, estimarile pentru nivelul posibil de atins pana in aprilie se invart in jurul de 14-15,5%.
In acelasi timp, este evident ca viteza de scadere a dobanzii va incetini pana la stabilizare la un moment dat, in a doua jumatate a anului, in conditiile in care si continuarea reducerii inflatiei va fi din ce in ce mai de realizat. La sfarsitul anului, dobanda de interventie a BNR ar putea cobori undeva la 12-12,5%.
Pana atunci, atractivitatea dobanzilor mari este oricum greu de atenuat chiar printr-un regim de fluctuare mai puternica a cursului de schimb al leului. Totusi, aprecierea in termeni nominali a monedei nationale face ca strainii sa obtina mai putini bani de plasat in depozite in schimbul valutei aduse pe piata. De asemenea, intra in calcul incertitudinea privind cursul din momentul in care un investitor hotaraste sa iasa de pe piata.
Pe piata bancara, evolutia dobanzii la creditele in lei va continua sa fie determinata in principal de nivelul ridicat al cererii, astfel ca influenta reducerilor operate de BNR la nivelul dobanzii de interventie ar putea ramane limitata.
Totusi, din a doua jumatate a lui 2005 ar putea incepe sa intre in discutie o anumita atractivitate a creditului in lei, care inca este considerabil mai scump decat cel in valuta. Efectul psihologic al aprecierii leului nu va sluji insa o astfel de perspectiva, atat timp cat perceptia publicului va fi greu de schimbat. razvan.voican@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
