Judetele Sibiu, Constanta si Mures au fost cele mai vizate de extinderea lanturilor de comert in perioada octombrie 2006-octombrie 2007, arata un studiu al companiei de cercetare a pietei MEMRB Retail Tracking Services.
La polul opus se afla judete slab acoperite de retailul modern, in care doar retelele de discountere au intrat pana in prezent si in care niciun jucator nou nu a investit in ultimul an. Acestea sunt Botosani, Tulcea, Teleorman si Buzau, zone dominate aproape integral de comertul traditional. Ele sunt tinte pentru magazinele cu politica de discount.
Daca hipermarketurile si retelele cash & carry asteapta inca dezvoltarea unor regiuni din estul si sudul tarii pentru a se implanta, datorita mizei pe volumele mari de vanzari, discounterii nu fac nicio exceptie in extinderea retelelor.
Ca numar de unitati, ei reprezinta mai mult de o treime din piata, insa cota lor valorica in sectorul FMCG (bunuri de larg consum) nu depaseste 5%, potrivit estimarilor Plus Discount.
In prezent, segmentul discounterelor pe care activeaza Plus, Penny Market, Profi si MiniMax totalizeaza aproximativ 150 de magazine, fata de 100 la finele anului trecut.
In 2010, Plus Discount vrea sa ajunga la 170 de unitati, mai mult decat exista in prezent pe toata piata. In plus, reteaua germana de magazine discounter Lidl isi pregateste expansiunea in Romania, recrutand personalul pentru echipa de dezvoltare si cautand locatii. In urmatorii ani este posibil ca si retailerul german Aldi sa demareze investitii pe piata locala, el avand deja o companie infiintata in Romania.
In plus, orasele ocolite pana acum de expansiunea retailului modern ar putea fi tinta unor retele de magazine de proximitate. In Capitala, Mega Image si La Fourmi se indreapta tot mai mult spre conceptul de "cumparaturi rapide", mizand pe proximitatea fata de cumparatorii grabiti, in timp ce in orasele din provincie magazinele de acest tip ar putea avea dimensiuni mai mici.
Analistii spun ca magazinele de proximitate sunt o nisa, atat in aglomerarile urbane, cat si in orasele mici din tara, care ar putea fi exploatata chiar de catre investitori autohtoni.
"In timp ce retailerii internationali tind sa mizeze pe pret si dimensiunile mari ale magazinelor, se creeaza loc pe piata pentru segmente de nisa care vin ca o adaptare a comertului la stilul de viata modern", afirma Guy Kuperman, partener al companiei de consultanta TASC Strategic Consulting.
In opinia consultantului, abordarea unei nise precum segmentul premium convenience se numara printre solutiile pe care comerciantii locali din sectorul bunurilor de larg consum le pot imbratisa pentru a ramane competitivi pe piata.
"Printre optiunile jucatorilor locali de dezvoltare a unei nise in retailul romanesc se numara si magazinele de proximitate cu program non-stop sau cele care ofera branduri nationale", completeaza Kuperman.
Hipermarketurile s-au extins cat in cinci ani.
Retelele internationale Carrefour, Cora, Real, Auchan si Kaufland au investit aproximativ 400 mil. euro in ultimul an in Romania, pentru a ajunge la cel mai accelerat ritm de extindere al formatului de hipermarket pe piata locala.
Astfel, retailerii au deschis in perioada octombrie 2006-octombrie 2007 un numar total de 31 de hipermarketuri, in conditiile in care de la intrarea formatului pe piata - in 2001 - pana in toamna anului trecut au fost inaugurate 25 de unitati.
In timp ce Carrefour, Auchan si Cora s-au orientat catre marile aglomerari urbane, Timisoara, Cluj-Napoca, Iasi si Constanta, retelele Real si Kaufland au vizat si orase din esalonul al doilea, cu mai putin de 120.000 de locuitori. Retailerul german Kaufland, care dezvolta o retea de hipermarketuri de dimensiuni mai mici fata de restul operatorilor de pe acest segment, a anuntat chiar ca va cobori targetul la orase cu 50.000-60.000 de locuitori, fara a preciza insa cand se va intampla acest lucru.
"In cursa spre gasirea unor locatii bune la preturi corecte si cresterea cotei de piata, retelele de hipermarketuri nu vor putea ignora zonele urbane de dimensiuni mici, chiar si cu pretul unui demaraj mai lent in aceste orase, comparativ cu marile centre", apreciaza Kuperman. "In opinia mea, formatul de hipermarket va fi prezent si in orasele mici spre medii in urmatorii ani, in special in cele localizate in apropierea unor centre logistice ale retailerilor. Bineinteles, retelele vor fi nevoite sa-si ajusteze marimea magazinelor si oferta de produse unei baze de consumatori relativ mica", adauga el.
Supermarketurile, devansate de hipermarketuri si discountere.
In timp ce numarul hipermarketurilor de pe piata locala s-a dublat, iar discounterele au crescut cu 50% ca numar de unitati, retelele internationale de supermarketuri Billa, Spar, Mega Image si Interex au inaugurat in total 20 de unitati, ajungand la 66. Ritmuri de extindere similare au fost realizate in intervalul octombrie 2006-octombrie 2007 si de retelele independente de supermarketuri Artima si La Fourmi.
De altfel, retelele de discountere le-au devansat inca din 2006 pe cele de supermarketuri, ca numar de locatii. Operatorii de supermarketuri s-au dovedit prudenti in adoptarea strategiilor de dezvoltare, mai ales ca prima faza a expansiunii lor (cu exceptia noului jucator Spar) a avut loc in urma cu cativa ani. Pe piata activeaza in prezent un numar redus de retele de supermarketuri dezvoltate de investitori romani, cea mai mare fiind Ethos (cu 14 unitati).
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
