Mai mult de un sfert din cei peste 350 de angajati care lucreaza pe santierul aeroportului de la Sibiu sunt straini, polonezi, maghiari si in special germani, contrar tendintei pietei constructiilor, unde o buna parte dintre angajatii romani parasesc tara pentru a lucra in Vest pe salarii mai mari.
Acestia lucreaza in echipa de consultanta, sunt ingineri, maistri, dar lucreaza si pe pozitii mai putin calificate, cum ar fi cazul celor aproximativ 30 de masinisti angajati ai constructorului german Max Bogl, contractantul general pe partea de inginerie civila.
"Motivatia constructorului (in a angaja muncitori straini - n. red.) este data de calitatea necesara unei astfel de lucrari. Tehnologia este specifica aeroportului, comparativa cu o autostrada, dar cu o calitate mult mai ridicata. Toti oamenii care lucreaza pe acest aeroport au experienta pe acest gen de lucrari", declara Gudo Retter, directorul firmei Retter Project Management, administratorul de proiect.
Retter este totodata administratorul proiectului Esplanada din Bucuresti, realizat de compania de dezvoltare imobiliara TriGranit in parteneriat public privat cu Primaria Municipiului Bucuresti si Guvernul Romaniei.
Echipa de consultanta pentru acest proiect, cu o valoare totala de aproximativ 65 de milioane de euro, este alcatuita din 39 de oameni, dintre care 17 sunt germani.
"Pentru specialisti salariul este unul motivant. In Germania, spre deosebire de Romania, piata este foarte aglomerata, fiind specialisti fara loc de munca. Un aeroport nu se face neaparat pe strada ta si acest gen de muncitori sunt obisnuitai sa calatoreasca", adauga Retter.
Retter, 34 de ani, este nascut in apropierea Sibiului, de unde a plecat in 1990 la D?sseldorf cu o parte din familie. A studiat in Germania inginerie civila si economie, iar la sfarsitul anului 2004 s-a intors in Romania pentru proiectul de la Sibiu, avand experienta in domeniu dupa ce a mai administrat lucrari la aeroporturile din Atena sau Sydney.
"Dupa anvergura proiectului, aeroportul de la Sibiu este unul nou. Tot ce era vechi, precum pista, cai de rulare, terminal sau platforma sunt construite noi. Pe partea de constructii civile, termenul de finalizare este data de 15 iunie 2007, iar pe partea de inginerie civila termenul era 31 martie 2008, dar estimam ca vom termina mai repede, la 22 decembrie 2007", a precizat Retter.
Lucrarile pe aeroport sunt extrem de sensibile, fiind realizate in special noaptea, dar si in timpul zilei la distante limita de pista.
Pe partea de inginerie civila, care cuprinde pista, caile de rulaj, platforma si drumurile aferente in incinta aeroportului, antreprenorul general este Max Bogl, cu subcontractori UTI si Geiger.
Lucrarile de constructii civile cuprind terminalul, turnul de control, statia de pompieri, combustibil, trafo si un rezervor de apa si sunt executate de un consortiu format din Dafora si firmele Con-A si Linder.
"Aproximativ 50 din cei 115 angajati ai Max Bogl sunt germani, lucrarile executate de ei avand un grad foarte mare de tehnologizare. Acestia sunt fie ingineri, fie lucreaza in domenii precum cost controlling, calitate, facturare, maistri, dar si masinisti", enumera Retter.
El apreciaza ca anul acesta este un an bun in ceea ce priveste lucrarile de modernizare la aeroporturi, tinand cont de faptul ca au fost anuntate proiecte de acest gen la Cluj, Iasi, iar aeroportul Baneasa ar putea intra la randul lui in renovare.
"In Bucuresti se simte nevoia clara a unui al treilea aeroport, tinand cont si de faptul ca Baneasa nu se stie cat va mai putea opera. Din informatiile pe care le am, exista un master plan realizat pentru un aeroport nou in sudul Bucurestiului", spune Retter.
Pe langa lucrarile de administrare a aeroporturilor, Retter are si experienta in real estate, unde a lucrat la restructurarea fondului imobiliar Difa, detinut de banca germana Union Investment, care avea un portofoliu de 13 miliarde de euro.
"La Sibiu, partea strategica si operativa s-a derulat. Dupa 15 iunie voi fi doar o zi la Sibiu si restul saptamanii la Bucuresti, pentru proiectul Esplanada. In mare parte aceeasi echipa de consultanta va fi mutata si la Bucuresti deoarece softul pentru derulare este in mare parte acelasi indiferent de proiect", precizeaza Retter.
Reprezentantii TriGranit estimeaza ca pana la sfarsitul lunii iunie va fi semnat contractul pentru realizarea proiectului din centrul Bucurestiului, iar la inceputul anului viitor sa se inceapa lucrarile de constructie, in cazul in care reglementarea juridica va fi rezolvata si lucrurile vor merge conform planului.
"Din toamna anului trecut in sfarsit s-a creat o echipa care are know-how-ul potrivit pentru acest gen de proiect si cunoaste particularitatile pietei locale", spune Retter, care considera ca un manager de proiect lucreaza pe cel putin doua planuri in acelasi timp, in functie de anvergura lucrarilor.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
