Politica Bancii Nationale de a reveni la dobanzi de interventie inalte pe piata monetara si de a le mentine, cel putin pentru prima jumatate a anului, va conduce sau nu la cresterea creditarii in valuta? Si cat de riscanta este aceasta crestere a creditarii?
Discutia a fost (re)deschisa in aceasta saptamane de Misu Negritoiu, directorul general adjunct al ING Bank, una dintre cele mai mari banci straine de pe piata romaneasca, care a spus ca prin politica BNR se descurajeaza, implicit, creditarea in lei si se incurajeaza creditarea in valuta.
Dupa o scadere liniara din 2001 incoace, BNR a inceput, din martie anul trecut, sa majoreze treptat nivelul dobanzii de interventie, care actioneaza ca dobanda de referinta pentru piata bancara romaneasca. BNR absoarbe zilnic echivalentul a circa 1,5 miliarde euro pentru a tine inflatia sub control.
Adaugandu-se la aceasta evolutie aprecierea leului fata de euro si dolar din ultimele doua-trei luni, creditele in euro si dolar devin din ce in ce mai cerute.
Debitorii iubesc riscul valutar
Pe fondul cresterii accelerate a creditului de consum in lei, proportia creditelor in valuta in totalul creditelor acordate de banci in economie a scazut usor anul trecut, de la 62% la 52%, dar ramane covarsitoare.
Creditarea in lei a crescut in ultima perioada, dar mai ales cea pe termen scurt, la care nu se simte atat de mult in rate un nivel al dobanzii anuale de 25-35%, cat de practica acum de bancile comerciale.
In schimb, creditele pe perioade lungi de timp, de peste 10-15 ani, sunt in majoritate luate in valuta, pentru ca dobanda mult mai mare la lei se traduce in rate duble.
De exemplu, la o suma imprumutata de 20.000 euro pe 15 ani rata lunara fixa este de circa 200 euro (8 milioane lei), pe cand la aceeasi suma imprumutata in lei (800 milioane lei) rata lunara fixa este de circa 16 milioane lei. Explicatia este ca la creditele in euro pe aceasta perioada dobanda este de 8-9%, iar la cele in lei dobanda este 22-23%. Din cauza politicii monetare restrictive, dobanda la creditele in lei pe termen scurt nu a scazut deloc in ultimul an si nici nu exista semnale ca va scadea.
Debitorii isi asuma astfel, din cauza acestor costuri, riscul valutar.
Riscul valutar este mai mic pe termen scurt si mai mare pe termen lung, iar actuala politica monetara restrictiva face probabila, din perspectiva analistilor, o devalorizare accentuata a leului fata de euro peste 2-3 ani.
"Politica monetara a Bancii Nationale nu face decat sa amane o depreciere mai accentuata a leului fata de euro pentru 2005/2006. Rezultatul cresterii creditarii in valuta nu este deliberat, dar asta nu inseamna ca nu exista ca si efect. Cresterea creditarii in valuta pregateste practic o bomba cu ceas care ne asteapta in 2005 sau 2006. Daca debitorul nu are veniturile indexate in euro, este foarte riscant sa ia un credit in euro", considera analistul economic Matei Paun.
El spune ca acum cursul leu/euro este tinut in frau si ca din aceasta cauza se acumuleaza presiuni.
La aceasta se adauga faptul ca in economie nu se fac reforme structurale si din aceasta cauza BNR trebuie sa atraga de pe piata banii care altfel ar fi inghititi de intreprinderile cu pierderi.
Se acumuleaza presiuni
"Perioada de acum este, la o alta scara, asemanatoare celei din '90-'96, care a fost urmata de 'eliberarea supapelor' din 1997. Este foarte probabil ca si anul acesta cursul sa fie tinut strans, dar in anii urmatori devalorizarea se va produce. Trebuie sa ne uitam la Ungaria si Polonia, unde s-au produs anul trecut deprecieri accentuate. Mai mult, la noi socul va fi si mai puternic, pentru ca contul de capital nu este complet liberalizat, cum era in cazul lor", sustine Paun.
BNR se afla de fapt intre doua cerinte: pe de o parte isi doreste o inflatie in scadere si deficit externe mic, pe de alta parte vrea sa impulsioneze si cresterea economica. Dar stapanirea inflatiei cere dobanzi mari, ceea ce impiedica cresterea economica.
"BNR incearca sa execute o manevra intre aceste doua obiective", explica analistul economic Matei Paun.
Nicolae Danila, presedintele BCR, spune ca nu crede ca in perioada imediat urmatoare dobanzile vor reincepe sa scada. "Suntem deja pregatiti ca politica monetara pe care o va aplica banca centrala, cel putin inca cateva luni, va continua sa fie restrictiva.
Oricum, eu am spus si o mai spus ca cine a mers pe leu nu a avut decat de cattigat, atat la plasamente cat si la creditare. Dar nu trebuie uitat, cand comparam cele doua tipuri de credite, in valuta si lei, ca si celelalte costuri sunt importante", a spus Danila.
BNR, cu ochii mariti
Conform unor declaratii anterioare facute pentru Ziarul Financiar de catre oficialii Bancii Nationale, riscul cresterii creditarii in valuta ca urmare a politicii monetare restrictive este asumat de catre banca centrala, care va fi "cu ochii mariti".
Teodor Buftea directorul Departamentului de politici monetare din cadrul BNR, spunea recent ca politica monetara a fost deja mult intarita si nu exista intentia de relaxare, cel putin pana in trimestrul al doilea.
Astfel, BNR isi va mentine politica monetara restrictiva demarata anul trecut si in urmatoarele luni, mentinand cel putin pana la sfarsitul trimestrului al doilea nivelul dobanzii de interventie pe piata monetara la 21,25% pe an. In acelasi timp va fi foarte atenta la evolutia creditului in valuta, tinand cont ca in conditiile in care creditul in lei se va scumpi iar deprecierea leului fata de principalele valute va fi anul acesta mai mica, apetenta catre finantarile in devize ar putea reveni in atentie anul acesta.
Efectul bun al acestei politici demarate anul trecut a fost ca dobanzile la depozitele bancare au crescut usor stimuland practic economisirea, indicator care intrase pe un trend ascendent, dar efectul negativ ar fi cresterea creditarii in valuta.
Buftea a mai spus ca este posibil ca anul acesta sa creasca mai mult componenta in valuta a creditului neguvernamental. Scumpirea creditului in lei, pe fondul scaderii inflatiei in paralel cu mentinerea dobanzilor inca sus, si o devalorizare mai mica a leului in raport cu valutele de referinta pot indrepta atentia din nou spre valuta, dar ca BNR va fi cu ochii "mariti".
oana.nuta@zf.ro ; sorin.pislaru@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
