Inceperea reformei in sistemul romanesc de pensii a pus in alerta mediul de afaceri: companiile de asigurari isi manifesta interesul de a administra viitoarele fonduri de pensii, dar sunt nemultumite de forma actuala a legii, in timp ce angajatorii se confrunta deocamdata cu neclaritati fiscale si necesitatea unei noi politici de resurse umane.
Din punctul de vedere al autoritatilor, legislatia privind pilonul II (pensiile publice administrate privat) este gata sa intre in Guvern.
"Saptamana viitoare pilonul II va ajunge pentru o prima lectura la Guvern si apoi in 2-3 saptamani la Parlament. Sunt discutii cu oficialii FMI pe marginea acestuia, in conditiile in care eprezentantii Bancii Mondiale sustin acest sistem. Din discutiile pe care le vom avea insa in perioada urmatoare vom vedea exact ce vom avea de facut", a spus Ion Giurescu, secretar de stat in Ministerul Muncii si presedintele Casei Nationale de Pensii si alte Drepturi de Asigurari Sociale, la seminarul "Angajatorii, fata in fata cu pensiile private", organizat la sfarsitul saptamanii trecute de Ziarul Financiar si ING Nederlanden Asigurari de Viata.
Giurescu a anuntat proiectul propune ridicarea limitei varstei de participare facultativa pentru persoanele care au deja un contract de munca pana la 45 de ani (fata de 35 cum era in forma anterioara a proiectului). De asemenea, mai nou s-a prevazut ca administratorii fondurilor publice sa fie supravegheati de o noua comisie, specializata pe fonduri de pensii, si nu de un departament din cadrul Comisiei de Supraveghere de Asigurarilor (CSA).
Nicolae Crisan, presedintele CSA, crede ca insa ca CSA va putea supraveghea si administratorii fondurilor de pensii publice administrate privat, nu numai administratorii fondurilor de pensii ocupationale, asa cum s-a prevazut.
"Departamentul de supraveghere a furnizorilor de pensii va avea o totala independenta si autonomie, va avea un buget distinct tocmai pentru a nu amesteca lucrurile. Asa cum al luat-o de la zero de doua ori (n.r. cu Oficiul pentru Supravegherea Asigurarilor din cadrul Finantelor, apoi cu CSA) nu cred ca vom avea probleme sa o mai luam inca odata de la zero", a spus Crisan.
Desi legile vor intra in vigoare dupa 2005, jucatorii se pregatesc inca de pe acum pentru aceasta noua piata.
Societatile de asigurare din Romania sunt interesate sa administreze fonduri de pensii ocupationale, dar considera ca actuala forma a proiectului legislativ este neatractiva din cauza ca limiteaza din start piata.
"Actualul proiect legislativ limiteaza numarul participantilor la schemele de pensii ocupationale pentru ca exclude salariatii angajatorilor cu datorii la bugetul de stat si furnizorii de utilitatii, personalul bugetar si IMM-urile. Daca legea este adopta in forma actuala, din start un numar important de potentiali participanti la astfel de scheme nu vor avea acces", a declarat directorul general al ING Nederlanden, Violeta Ciurel, la seminarul "Angajatorii, fata in fata cu pensiile private", organizat la sfarsitul saptamanii trecute de Ziarul Financiar impreuna cu ING Nederlanden.
Potrivit reprezentantului companiei, estimarile actuale arata ca doar aproximativ 450.000 de persoane pot indeplini conditiile de participare la schemele de pensii ocupationale, ceea ce reprezinta o piata prea mica.
"Legea ar trebui modificata substantial. In primul rand Ministerul Finantelor ar trebui sa penalizeze companiile care au datorii la stat si nu pe angajatii acestora prin faptul ca nu vor avea acces la noile scheme de pensii. In al doilea rand, nu vedem de ce au fost exclusi angajatii din sectorul public", a adaugat ea.
Si reprezentantul societatii de asigurari Allianz-Tiriac Asigurari, Mirela Dimofte, a apreciat ca proiectele legislative referitoare la pensiile private ar trebui sa fie modificate.
"Proiectul de lege privind pensiile obligatorii administrate privat prevede un capital social de 20 milioane de euro la momentul constituiri societatii de administrare. Aceasta cerinta este una dezavantajoasa. Credem ca ar trebui sa se puna accentul pe asigurarea solvabilitatii si corelarea activelor cu obligatiile asumate", a apreciat Dimofte.
Reprezentantul Allianz-Tiriac a afirmat ca limita de varsta de 35 de ani pentru cei care ar trebui sa contribuie la aceste fonduri reduce sensibil piata potentiala.
"Acest prag al varstei ar trebui impins spre 40 sau de 45 de ani si, din cate am inteles, legiuitorii vor lua in discutie modificarea actului normativ in acest sens. Pe de alta parte, proiectul de lege nu defineste garantiile minime pe care trebui sa si le asume societatea de administrare in privinta randamentului plasamentelor. Impunerea garantiilor reale, respectiv un anumit procent peste rata inflatiei, sant deosebit de riscante", a aratat Dimofte.
Desi in forma actuala noua piata nu este prea atractiva, toti cei implicati sunt de acord ca reforma trebuie facuta si cat mai repede.
Potrivit lui Jan Jijssen, director general al departamentului de pensii al ING, principalele avantaje macroeconomice ale unui sistem de pensii privat sunt cresterea economiilor populatiilor dezvoltarea pietelor de capital, stabilirea unor legaturi mai puternice intre sectorul public si cel privat, si cresterea disciplinei si a transparentei in sectorul public.
"In celelalte tari central si est-europene in care a fost implementat acest sistem, a urmat o crestere importanta a fondurilor de pe piata de capital. In Ungaria, spre exemplu, fondurile private de pensii au ajuns sa reprezinte circa un sfert din capitalizarea totala a bursei. Toate aceste fluxuri financiare se tranforma in resuse pe termen lung care pot fi investite in proiecte de infrastructura de anvergura", a spus oficialul ING.
El a subliniat pe de alta parte ca implementarea sistemului privat de pensii nu poate avea succes fara introducerea unor stimulente fiscale, adica deducerea de la impozitare a contributiilor.
In patru state din Europa Centrala si de Est care au implementat sistemul pensiilor private - Polonia, Ungaria, Republica Ceha si Bulgaria - grupul ING a atras deja aproape 3 milioane de clienti si administreaza active in valoare de circa 3 miliarde de euro.
Dintre aceste state, cea mai importanta piata este de departe cea a Poloniei, care reprezinta peste 2 mld. de euro din total. Polonia este urmata de Ungaria, Republica Ceha si Bulgaria.
Spre deosebire de state mentionate mai sus Romania de abia acum dezbate legislatia cu privire la sistemul de pensii private, desi situatia demografica este mai grava decat a oricaruia dintre ele.
"Romania a avut o atitudine destul de rezervata in demararea reformei sistemului de pensii. In acest moment ne intereseaza foarte mult aprobarea legislatiei si felul in care va arata, dar e o mare diferenta intre aprobarea legilor si implementarea acestora", a spus Richard Florescu, reprezentantul Bancii Mondiale (BM).
Din punctul de vedere al oficialului BM, principala problema in calea trecerii la noul sistem este sustenabilitatea financiara, care va trebui asigurata de stat. Desi BM este dispusa sa acorde imprumuturi pentru a facilita trecerea la noul sistem, acestea sunt conditionate de echilibrarea fondului de pensii.
"Inainte de trecerea la noul sistem, fondul de pensii va trebui complet consolidat si numai in aceste conditii pot fi obtinute imprumuturi de la Banca Mondiala", a spus Florescu.
El a mai adaugat ca ultimele previziuni ale BM, folosind datele Casei Nationale de Pensii, arata ca implementarea sistemului va dura trei sau chiar patru ani.
In aceea ce priveste organismul care va supraveghea aceasta noua piata, BM se pronunta pentru un organism separat de Comisia Nationala a Asigurarilor.
El a tinut sa precizeze ca organismele financiare internationale nu au obiectii cu privire la trecerea Romaniei la sistemul privat de pensii, ci mai degraba ingrijorari. "Specialistii Bancii Mondiale se intreaba daca Romania este pregatita pentru acest pas important si daca poate suporta, financiar vorbind, trecerea la sistemul privat", a completat Florescu.
Discutiile despre componenta fiscala a sistemului de pensii privata arata ca exista o multime de neclaritati in legislatia actuala.
Principala intrebare se pune in legatura cu tratamentul fiscal al contributiilor la fondurile de pensii ocupationale care depasesc 200 de euro pe an, limita in care se deduce cheltuiala cu contributia, atat pentru participant cat si pentru angajator.
"Pentru angajator, partea din contributie care depaseste 200 de euro pe an poate fi tratata fie ca beneficiu in natura pentru angajat, caz in care suporta toate taxele aferente, fie ca o cheltuiala nedeductibila pentru angajator, caz in care va fi taxata cu impozitul pe profit", a observat Mihaela Pohaci, senior tax manager la compania de audit si consulatanta contabila Deloitte & Touche.
Ea a mai spus ca din punct de vedere fiscal, pentru angajator este mai avantajos sa inregistreze contributia suplimentara ca o cheltuiala nedeductibila pentru companie.
La aceasta se adauga alte intrebari legate de deducerile la impozitul de profit, care inca nu se stie daca vor fi acordate trimestrial sau annual. De asemenea, nu se stie nimic despre deductibilitatea contributiilor pentru schemele de pensii ocupationale organizate de societatile mama in strainatate.
Angajatorii asteapta, resursele umane invata notiunile
Trecerea de la sistemul pensiilor publice la cele private constituie o provocare importanta mai ales pentru departamentele de resurse umane ale companiilor, intrucat sistemul pensiilor ocupationale are la baza ideea solidaritatii dintre angajat si angajator.
"Alaturi de instrumentele de remunerare existente - salariu, beneficii, alte recompense non-financiare - pensiile ocupationale vor deveni la randul lor intrumente de atragere, motivare si fidelizare a angajatilor", a spus Ruxandra Stoian, senior manager in cadrul companiei de audit si contabilitate PricewaterhouseCoopers (PwC).
"Spre deosebire de salariu sau diverse bonusuri primite de angajat pe termen scurt, pensia este un beneficiu social pe termen lung si va fi cu atat mai dificil de 'vandut' de angajatori. Pensia va trebui integrata in sistemul de remunerare", a explicat Stoian.
Reprezentanta PwC a subliniat ca exista o multime de neclaritati in departamentele de resurse umane ale companiilor, vizavi de politica privitoare la pensiile ocupationale.
Angajatorii - mai ales companiile multinationale care cunosc deja cum functioneaza sistemul de la filialele din alte tari - asteapta cu mare interes introducerea si in Romania a schemelor de pensii private.
"Cu cat va fi implementat mai repede sistemul cu atat va fi mai bine. Deja mari institutii financiare internationale tatoneaza piata romaneasca pentru a adnministra aceste noi fonduri care vor lua fiinta", a spus Corneliu Fecioru, de la Lafarge Romania.
Grupul Lafarge care este unul dintre cei mai mari jucatori pe piata cimentului, are deja experinta filialelor sale din tarile dezvoltate, dar si din cele din Europa Centrala si de Est.
Fecioru a prezentat pe scurt cum este ofera Lafarge angajatilor sai din Germania, Austria si Cehia astfel de pensii private. Astfel, in Germania, angajatorii platesc o contributie de 2,25% din salariul brut pentru care compania nu plateste contributii sociale pana in 2008. Angajatul contribuie separat cu aceeasi suma.
In Austria, pentru un salariu de pana la 50.000 de euro pe an, compania plateste o contributie de 5%, iar pentru salariile care depasesc 50.000 de euro pe an compania plateste 10% din salariul brut. Angajatii pot contribui cu o suma egala, cu jumatate sau deloc. In Cehia, toti angajatii cu contract de munca platesc o contributie de maxim 5% din venitul brut, iar compania plateste o suma identica.
La urma, prajitura: MF a venit cu datele
Reprezentantii Ministerului Finantelor au lamurit, la finalul discutiilor, care este influenta fiscala asupra bugetului de stat a facilitatilor fiscale pentru pensiile private ocupationale - 200 de euro deductibilitate la angajatori si 200 de euro la angajat.
Influenta introducerii pensiilor administrate privat inca nu s-a calculat. Se stie doar cat este deficitul bugetului de asigurari sociale care trebuie acoperit in actualele conditii: 13.900 mld.lei anul acesta (347 mil. euro) si circa 10-11.000 mld.lei pentru anii urmatori (250-300 mil. euro).
"In ceea ce priveste efectul bugetar al acestor masuri, in cazul in care contributia de 200 euro este platita integral de angajat, influenta negativa asupra impozitului pe venitul global este de 209 miliade lei, iar in cazul in care aceasta contributie este platita integral de catre angajator influenta negativa asupra incasarilor din impozitul pe profit este de 118 miliarde lei. Calculul a fost efectuat pentru un esantion de 100 mii de salariati", a explicat Ion Gogoescu, Sef Serviciu Programare Bugetara in Sectorul Asigurarilor Sociale din Ministerul Finantelor Publice.
Deci la 100.000 de potentiali participanti ar fi vorba de o reducere a veniturilor bugetare cu 327 mld.lei (circa 8 mil. euro), astfel incat la 400.000 de participanti cat se estimeaza ca ar putea exista influenta in minus va fi de circa 32 milioane euro.
"In ceea ce priveste fondurile obligatorii de pensii administrate privat (pilonul II de pensii), intrucat proiectul de lege se afla in prezent in faza de definitivare cu partenerii sociali, nu se pot furniza in aceasta etapa cifre in legatura cu influentele financiare nefavorabile asupra sistemului public de pensii pe care le va genera implementarea acestui pilon. Apreciem ca introducerea celor doi piloni de pensii trebuie efectuata in conditiile pastrarii echilibrelor financiare si ale neafectarii surselor necesare functionarii in continuare a sistemului public de pensii, cu atat mai mult cu cat in ultimii ani sistemul public de pensii a inregistrat deficite considerabile, iar pentru acoperirea cheltuielilor privind pensiile s-au alocat fonduri de la bugetul de stat sub forma de subventii. Astfel, cu titlu exemplificativ, mentionam ca in anul 1999 subventia a fost in suma de 4098,2 mld. lei, de 1.149,2 mld. lei in anul 2000, de 2.861,5 mld. lei in anul 2001, de 2.528,0 mld. lei in anul 2002 si de 6.901,5 mld. lei in anul 2003. Pentru anul 2004 s-a aprobat o suventie de 13.961,0 miliarde lei. Aceste subventii au avut scopul de a completa veniturile proprii ale bugetului asigurarilor sociale de stat, afectate de masurile luate pentru micsorarea fiscalitatii asupra fortei de munca (reducerea contributiilor datorate de angajatori si angajati), cat si masurile de protejare a pensionarilor concretizate in recorelari si indexari. Potrivit estimarilor pentru perioada 2005-2007 aceste subventii se vor cifra in medie la 10-11 mii de miliarde lei anual, aspect determinat si de faptul ca si pentru aceasta perioada se preconizeaza o reducere a cotelor de contributii", a mai spus Gogoescu.
Oficialul din cadrul Ministerului a mai spus ca relaxarea fiscala de pana acum a vizat toate contributiile datorate de angajatori si angajati (contributii la bugetul asigurarilor sociale de stat, contributii la bugetul asigurarilor pentru somaj si contributii la bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate), ajungand in perioada 2001-2004 la o reducere cu 10,5 puncte procentuale (de la 60% in 2000 la 49,5% in 2004).
georgiana.stavarache@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
