Multe dintre actiunile companiilor listate la Bursa de Valori au inregistrat cresteri substantiale in ultimii ani, ajungand la niveluri de pret la care tot mai des se pune intrebarea daca nu cumva unele din ele sunt mult supraevaluate si in consecinta daca mai pot aduce castiguri.
Pe RASDAQ insa, cealalta piata organizata de capital, situatia cel putin la prima vedere pare complet diferita. Chiar si la Bursa cele mai mari cresteri au fost inregistrate de actiunile cele mai tranzactionate (blue-chips-uri), conditiile in care acestea, la randul lor, au crescut mai mult decat media pietei.
Din punctul de vedere al indicatorilor de evaluare, societatile de pe Bursa au putut astfel sa para de zece ori mai scumpe decat cele de pe RASDAQ.
Indicele de referinta RASDAQ - C a batut mai mult pasul pe loc de la inceputul anului, in conditiile in care valoarea acestui indice se afla usor sub nivelul de la finalul anului trecut. In 2004, care a fost de altfel cel mai bun an pentru aceasta piata din punctul de vedere al avansului luat pe parcursul anului de indicele RASDAQ - C, bursa respectiva inregistrase o crestere de 41%.
Pe de alta parte, indicele BET- C, care urmareste toate companiile listate la Bursa, da impresia, mai ales comparativ cu situatia de pe RASDAQ, ca principala piata de actiuni a zburdat in voie in ultimii ani. Cresterea de peste 100% din 2004 a fost urmata de un plus de 32% in acest an la nivelul preturilor din 11 noiembrie, o mare parte dintre companiile cele mai lichide inregistrand din nou avansuri cel putin duble fata de medie.
Evolutia diferita la nivelul de ansamblu a celor doua burse este relevata si de modul cum a variat indicatorul PER (pret/profit pe actiune) calculat pentru aceste piete. Indicatorul PER pentru Bursa de Valori pentru 2004 era de 35,4, in timp ce la nivelul acestui an , PER-ul Bursei era de 22,3 calculat cu preturile din data de 4 noiembrie si cu profiturile nete aferente anului 2004.
In schimb, PER-ul pentru RASDAQ era in 2004 de 6,6 (raportat la profitul din 2003), in timp ce la 11 noiembrie, acest indicator se afla in jurul nivelului de 2,8. Daca avem in vedere actiuni individuale, intr-o interpretare foarte simplista, un PER sub 5 indica o actiune puternic subevaluata.
Relevanta acestor indicatori pentru o analiza comparativa intre cele doua burse depinde, spun principalii analisti de pe piata, de datele folosite in calculul lor. In cazul indicatorului PER al bursei RASDAQ, de exemplu, reprezentantii acestei piete precizeaza ca s-au preluat automat rezultatele financiare transmise de emitenti in format electronic (aproximativ 2000 de emitenti au transmis astfel de raportari din cele peste 3.600 de companii listate pe RASDAQ), deci indicatorul nu include rezultatele companiilor care au transmis datele financiare in alt format. De asemenea nu include societatile care au inregistrat pierdere sau care nu s-au tranzactionat niciodata.
"Primul lucru pe care vreau sa-l mentionez in cazul unei astfel de analize este dependenta concluziilor analizei de calitatea datelor folosite. Asta inseamna ca trebuie sa stii cum sunt calculate P/E-urile pentru fiecare piata si daca ele sunt comparabile. In al doilea rand, presupunand ca indicatorii sunt intr-adevar compa-rabili, concluzia pe care ai putea sa o tragi ar fi ca pe ansamblu, actiunile de pe RASDAQ sunt mai ieftine decat cele de pe BVB (teoretic nu poti trage concluzii despre actiunile individuale). Intrebarea urmatoare ar fi daca nu cumva un premium pentru BVB este justificat (repet, vorbim tot timpul la nivel de piata) de diferentele in risc si lichiditate intre actiunile de pe cele doua piete. Iar parerea mea este ca da", precizeaza Bogdan Campianu, directorul departamentului de analiza al societatii de brokeraj Raiffeisen Capital & Investment.
Practic, analistii spun ca preferinta investitorilor pentru emitentii de la Bursa este cauzata de riscul mai ridicat asociat investitiilor in companii-le de pe piata RASDAQ, risc deter-minat intr-o mare masura de cerintele de transparenta mult mai putin stricte comparativ cu cele de la Bursa.
"Discrepanta intre indicatorii medii de evaluare ai celor doua piete se datoreaza inclinatiei investitorilor catre companiile cu o lichiditate buna si cu rezultate predictibile, respectiv cele de la Bursa de Valori, motiv pentru care acestia sunt dispusi sa plateasca o prima. Pe piata RASDAQ, au fost anul acesta emitenti de talie medie care au oferit surprize neplacute - scaderi de cifra de afaceri, scaderi de profit - iar aceasta perceptie globala asupra riscului suplimentar al societatilor ii face pe investitori sa solicite un discount", apreciaza si Cristian Tudorescu, analist in cadrul societatii de brokeraj Vanguard.
Problema cea mai mare pentru cei care vor sa investeasca si in companiile de pe RASDAQ este lipsa de informatii despre acesti emitenti, care in acelasi timp, spun analistii, este si principalul factor al subevaluarii in prezent a unora dintre societatile de pe aceasta bursa.
"Principala cauza a subevaluarii actiunilor de pe RASDAQ este lipsa de informatii despre aceste societati, fapt care face ca acestea sa nu intre in vizorul investitorilor, sa aiba o lichiditate destul de mica, un randament scazut si astfel sa nu prezinte interes", spune Lucian Albulescu, analist in cadrul societatii de brokeraj Active International.
Chiar daca pe RASDAQ sunt si foarte multe companii care au o situatie financiara destul de slaba si totodata sunt si multe societati care se afla in reorganizare sau in lichidare, analistii atrag totusi atentia ca un studiu amanuntit al societatilor cotate la aceasta bursa poate scoate la iveala si companii cu rezultate foarte bune si cu un potential deosebit de crestere.
"Se revine insa la problema lichiditatii, aceasta fiind un impediment major pentru un investitor care nu este interesat de preluarea pachetului majoritar al societatii, ci doar de un plasament speculativ sau pe termen mai lung. Este imposibil, ca broker, sa recomanzi unui client o companie doar in urma datelor financiare bune inregistrate de aceasta daca nu exista si o confirmare in piata a acestor rezultate sau compania este putin tranzactionata", a precizat Albulescu.
Alti analisti sustin ca relevanta nivelului actual pentru indicatorul PER al bursei RASDAQ, calculat cu rezultatele pe 2004, este totusi scazuta mai ales daca se tine cont de faptul ca multe dintre societatile listate pe RASDAQ au avut o evolutie foarte variata a rezultatelor de la o perioada la alta.
"Pentru o analiza cat de cat relevanta eu as selecta societatile care au un rulaj de cel putin 3.000 de euro zilnic ca medie pe ultimele trei sau sase luni", spune Dorin Boboc, analist pe piata de capital in cadrul Raiffeisen Capital & Investment.
In pofida subevaluarii la nivel de piata a bursei RASDAQ comparativ cu Bursa de Valori, analistii de la Raiffeisen Capital & Investment evidentiaza ca in ceea ce priveste companiile cu o lichiditate cat de cat acceptabila, acei emitenti se afla deja, dupa cum arata datele, in atentia investitorilor.
"In cadrul unui produs al nostru, calculam printre alti indicatori si P/E si P/BV pentru ceva mai putin de 50 de companii, de pe Bursa si RASDAQ, selectate pe criterii de lichiditate. Potrivit acelor date, media pe 2004 pentru P/E este in jur de 20 ceea ce, avand in vedere ca vorbim atat de companii de pe BVB, cat si de pe RASDAQ, ar sugera ca investitorii se uita deja la companiile de pe RASDAQ, bineinteles cu conditia ca ele sa aiba o lichiditate acceptabila", spune Bogdan Campianu.
Potrivit analizei facute de Raiffeisen Capital & Investment, un indicator P/E pentru piata de capital de la noi calculat pentru anul 2004 este de 20,7, in timp ce un P/E estimat pentru acest an, cu rezultate financiare previzionate de acesti analisti si la nivelul preturilor de pe 14 noiembrie, nu se afla foarte departe de valoarea de anul trecut, in conditiile in care se situeaza la un nivel de 16,3%.
Pe sectoare de activitate, cele mai ridicate P/E-uri pentru 2004 se inregistrau in sectorul financiar si in cazul industriei chimice, cu niveluri medii pentru acest indicator de peste 30. In cadrul sectorului financiar au fost luate in calcul cele trei banci de la Bursa si luand in calcul cresterile importante de profit raportate de banci in acest an (conform raportarilor pe care acestea le-au facut pana la 14 noiembrie), analistii de la RCI au estimat o reducere a P/E pentru acest an pentru sectorul financiar pana la 25. In ceea ce priveste companiile din sectorul chimic, P/E-ul previzionat pentru 2005 este ceva mai scazut comparativ cu nivelul pentru 2004, estimarea RCI indicand o valoare de 29,6%.
Cele mai reduse medii ale PER-urilor pentru 2004 inregistreaza sectorul constructiilor si cel al producatorilor de masini-utilaje, cu indicatori P/E de 10,4 si respectiv 10,2. In ceea ce priveste companiile din constructii, analistii de la RCN estimeaza pentru acest an un P/E de 10,3, iar pentru celalalt sector, nivelul P/E previzionat este de 14,9.
Analistii spun ca odata cu fuziunea dintre Bursa si RASDAQ, indicatorii de evaluare se vor uniformiza in jurul mediei, mai ales in conditiile in care societatile aflate in prezent pe RASDAQ vor trebui sa se supuna dupa unificarea pietei de capital unor cerinte de transparenta mult mai stricte.
"Pentru companiile tranzactionate la categoriile I si II ale RASDAQ se observa totusi o mult mai buna concordanta a pretului cu rezultatele financiare, acestea avand un PER situat undeva intre cel al companiilor de pe BVB si cele de la Categoria de Baza a RASDAQ-ului. Probabil ca dupa o eventuala unificare a BVB cu RASDAQ, valorile inregistrate de acest indicator se vor uniformiza, iar piata va capata aspectul uneia mult mai stabile si mai mature. Intre aceste companii (tranzactionate la categoria 1 si a 2-a) exista multe care ar putea rivaliza serios cu cele de pe Bursa atat ca rata a profitului, a potentialului de crestere si a caror capitalizare bursiera s-ar apropia de cea a celor de pe BVB daca ar fi evaluate la acelasi PER", considera Lucian Albulescu. catalin.ciocan@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
