"La urmatoarea recolta va reveni la normal. Nu vor scadea insa prea mult, chiar daca productia va fi mult mai mare decat anul trecut, cand a fost afectata de seceta si asta pentru ca rezervele europene trebuie refacute, si pentru aceasta este nevoie de cel putin doi-trei ani", a declarat Viorel Matei, presedintele Federatiei Nationale a Producatorilor Agricoli din Romania.
Productia mica la nivel local de 3,9 mil. tone, inregistrata anul trecut, in scadere cu 57% fata de 2006, cand Romania a avut o productie totala de 8,9 mil. tone, si cu 63% mai mica fata de 2005, cand s-a inregistrat o productie de 10,3 mil. tone, a determinat dependenta fata de importuri, ceea ce a insemnat o aliniere a preturilor la cele internationale.
"In 2007, cand am fi putut avea porumb pentru toata Europa, nu am irigat nimic, de aceea nu am avut productie mai deloc. Asta a insemnat cresterea preturilor la porumb si implicit la produsele alimentare, oua, carne, lapte etc.", este de parere Costica Macelaru, administratorul a 500 de hectare de teren agricol din judetul Braila, pe care cultiva grau pe o suprafata de 160 de hectare, rapita pe 40 de hectare, floarea-soarelui pe 100 de hectare si porumb pe 200 de hectare.
Daca in 2006 pretul pentru porumb ajungea la 0,3 lei/ kg, in vara anului trecut s-a dublat, ajungand ulterior si la 0,7 lei/kg.
"Acum porumbul se cumpara cu pana la 1,4 lei/kg si va mai creste, pentru ca nu este porumb in piata", anunta Macelaru.
Agricultorii estimeaza ca in toamna insa pretul va scadea la jumatate, pana la 0,7 lei/kg, cu care s-a tranzactionat porumbul in 2004.
Romanii sunt unii dintre cei mai mari consumatori de porumb din Europa, cu un consum anual de aproximativ 40 kg pe cap de locuitor, in timp ce in Europa consumul este de trei ori mai mic. De asemenea, suprafata destinata culturilor de porumb la nivel local reprezinta 23% din suprafata totala de 13 mil. ha, cultivata cu acest tip de cereale in Uniunea Europeana, fapt care plaseaza Romania pe locul doi dupa Franta in ceea ce priveste suprafata destinata acestei culturi.
Cu toate acestea, volumul de porumb la hectar, de 1,8 tone, produs in 2007 a fost intrecut de tari ca Italia, Spania, Grecia sau Franta, unde media este de peste 3,5 tone/ha.
Productia locala provine in proportie de peste 90% din sectorul privat, adica de la societati si gospodarii individuale. Potrivit datelor Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, productia cea mai mare vine de la gospodariile individuale, acestea contribuind anul trecut cu 3,2 mil. tone de porumb. De asemenea, 21% din productia de porumb este destinata alimentatiei umane, 72% este alocata pentru hrana animalelor, iar restul de 7% ajunge in industrie.
Agricultorii acuza autoritatile ca nu sunt lasati sa cultive si soiurile de porumb produse prin biotehnologie (modificate genetic), sustinand ca este o piedica pusa in calea dezvoltarii agriculturii, in conditiile in care raportul cantitate-pret este mult mai mare in cazul plantelor modificate genetic decat in cel al plantelor traditionale.
"Interesele industriei chimice de a-si vinde productia este unul dintre factorii care au condus la interzicerea culturilor modificate genetic, de asemenea dorinta acesteia de a impiedica o dezvoltare economica a fermierilor. Mai mult de atat, am intra in competitie cu Statele Unite ale Americii, pentru ca pretul de productie este mai mic decat pentru culturile clasice", a declarat Costica Macelaru, care adauga ca anul acesta ar fi impartit in mod egal terenul alocat porumbului si as fi cultivat si soia, daca nu s-ar fi interzis cultivarea de porumb si soia modificate genetic. Fermierul nu s-a bazat anul acesta pe culturile de soia, intrucat acestea nu sunt rentabile, iar costurile cu ierbicizarea sunt foarte mari.
Dupa parerea acestuia, "costurile duc kilogramul de soia la un leu, in conditiile in care pretul de livrare este de 0,7 lei-0,8 lei la kilogram, in timp ce pentru soia modificata genetic, costurile de productie ar fi de 0,5 lei/kg".
Semintele pentru plantele modificate la nivelul lor genetic pentru a rezista mai bine la daunatori, la variatiile mari de temperatura si pentru a produce o cantitate mare a productiei la hectar, sunt cumparate insa impreuna cu pesticide puternice care, potrivit Greenpeace, vor crea rezistenta in timp si va determina fermierul sa aplice din ce in ce mai multe. Autoritatile au interzis acum doi ani culturile modificate genetic si sunt sustinute de organizatiile nonguvernamentale, care accentueaza gravitatea cultivarii acestora.
"Este o toxicitate mare pentru insectele care aduc beneficii ecosistemelor, toxina se revarsa in sol si afecteaza fauna si flora", explica Gabriel Paun, coordinator campanii OMG in cadrul Greenpeace.
In prezent, se cultiva porumb modificat genetic doar experimental, pe o suprafata de 330 de hectare, in conditiile in care acum doi ani se utilizau 100.000 ha pentru aceste culturi modificate genetic.
Fermierii se intreaba insa de ce nu pot cultiva porumb sau soia modificate genetic, daca Romania importa in continuare din Brazilia sau Statele Unite ale Americii si apoi comercializeaza si consuma astfel de produse, dar raspunsul lui Dacian Ciolos, ministrul agriculturii si dezvoltarii rurale, este ferm. "Nu conteaza ce credem noi ca este bine pentru agricultura. Trebuie sa respectam legea", spune Ciolos.
Cu toate acestea, agricultorii fac diferenta intre culturile clasice si cele modificate genetic si acorda un avantaj net celor din urma. "Daca am cultiva soia si porumb produse prin biotehnologie, am avea o productie mai mare la hectar, am economisi in ceea ce priveste cheltuielile la hectar si am diminua din cantitatile de ierbicide, pentru culturile modificate acestea fiind de trei-patru ori mai mici decat pentru culturile clasice", explica Aurel Popescu, presedintele Organizatiei Interprofesionale-Cereale si Produse Derivate din Romania.
Pentru Franta interzicerea infiintarii acestor culturi a insemnat o scadere dramatica a productiei, in conditiile in care anul trecut media de productie a fost de 10 tone de porumb la hectar.
"De doi ani obtinem un plus la productia medie de o tona la ha si un profit de pana la 150 de euro pe hectar, fara sa mai tinem cont ca este redusa cantitatea de chimicale utilizate. Cu o productie modificata genetic asiguri un flux de aprovizionare constant", anunta Luc Esprit, directorul general al Asociatiei Producatorilor Francezi de Porumb AGPM.
In ceea ce priveste aceste produse, in Franta s-a cultivat in 2005 doar 500 de hectare, in 2006 a urcat la 5.000 de hectare, iar anul trecut suprafata a crescut la 22.500 de hectare. Pentru acest an potentialul era de 500.000 de hectare, dar hotararea guvernamentala stopeaza evolutia acestor culturi.
"Dosarul plantelor modificate genetic este blocat in momentul de fata la nivel european, iar rezultatul va consta in aparitia unui decalaj intre Uniunea Europeana si restul lumii. Va exista un prejudiu economic foarte mare pentru producatori, de aceea trebuie sa redevenim competitivi pe piata", spune Esprit.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
