Prin renuntarea la sfaturile FMI privind politica macroeconomica, autoritatile au pus un pariu pe propria capacitate de a administra actuala conjunctura si a limita expunerea la riscurile de crestere a inflatiei si adancire a deficitului extern invocate de expertii Fondului.
Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, spune ca Ministerul Finantelor si Banca Nationala trebuie sa faca acum un efort mai mare pentru a veghea la stabilitatea economiei ca element esential pentru o crestere de durata, un element foarte important fiind si realizarea unei programari bugetare multianuale, care sa arate de unde intentioneaza statul sa extraga resurse.
"Sectorul privat cere deficite bugetare mai mari, insa trebuie sa aratam si riscurile unei asemenea relaxari. Sunt pentru o abordare prudenta", a declarat ieri Isarescu.
El admite ca FMI are "foarte mare dreptate" in a critica majorarile salariale din sectorul bugetar cu aproximativ 50% pe parcursul ultimelor 12 luni, exprimandu-si speranta ca Guvernul va reusi sa reziste presiunilor sindicale, refuzand cresteri de salarii cu mult peste nivelul inflatiei. Fara a mai putea da vina pe Fond, exista insa riscul ca Executivul sa faca cu greu fata solicitarilor de majorari ale salariilor.
Misiunea FMI si-a exprimat luni neincrederea in actualele politici macroeconomice ale autoritatilor, anuntand ca in cursul acestui an va informa boardul directorilor de la Washington ca programul economic pe care se baza acordul incheiat anul trecut cu Romania a esuat.
Formal, este nevoie ca FMI sa denunte unilateral acordul pentru ca acesta sa poata fi considerat drept lichidat.
"Recunoastem ca echilibrul este fragil, ca exista probleme, insa suntem increzatori ca putem pastra acest echilibru", sustine Mugur Isarescu.
Din perspectiva oamenilor de afaceri, lucrurile sunt mai simple.
Dinu Patriciu, presedintele grupului Rompetrol, afirma ca Romania nu mai are nevoie nici de conditionalitatile stricte ale FMI, nici de sumele pe care Guvernul le-ar putea obtine de pe urma unui acord cu Fondul. "Eu cred ca trebuie sa ramanem prieteni cu cei care umbla cu patul lui Procust prin lume (FMI - n.red.), dar trebuie sa ne vedem de treaba noastra", a declarat Patriciu.
Seful Rompetrol a mai spus ca recomandarile FMI privind deficitul bugetar cat mai mic sunt depasite, iar cheltuielile publice ar trebui majorate pentru a putea finanta, de exemplu, dezvoltarea infrastructurii.
"Trebuie sa acceptam deficitele, chiar si pe cele externe, pentru ca ele reprezinta sursa cresterii", a mai spus Patriciu.
Petrolistul a precizat ca Romania ar putea avea o rata anuala de crestere economica de 10%, daca reglementarile administrative ale Guvernului si bancii centrale ar fi mai relaxate si ar accepta dezechilibrele din economie.
Patriciu a mentionat ca sprijina majorarea consistenta a deficitului bugetar si a explicat ca finantarea acestui deficit se poate face prin contractarea de credite externe. "Indatorarea nu este rea, ci ii responsabilizeaza pe datornici", a precizat Patriciu.
Scaderea de productivitate din economie poate fi stopata doar printr-o crestere finantata in acest fel, a mai spus seful Rompetrol, care a precizat ca nu intamplator statele cu cea mai buna productivitate sunt si cele mai indatorate.
Dan Ostahie, presedintele retailerului de electrocasnice Altex, este si el de acord cu un deficit bugetar mai mare decat cel prevazut in bugetul pe anul urmator. Concluzia lui Ostahie este ca sectorul privat din Romania poate prospera si in absenta unui acord cu Fondul Monetar.
De alta parere este insa Daniel Daianu, profesor de economie si fost ministru de finante. "Abordarile triumfaliste, de emancipare de sub Fondul Monetar, sunt copilaresti", a spus Daianu, care a precizat insa ca intreruperea acordului nu trebuie considerata o tragedie.
"Trebuie sa ne comportam in continuare ca si cum am avea inca acordul respectiv cu FMI", a continuat Daianu, care a declarat ca ar fi totusi de preferat o continuare a procesului de monitorizare din partea expertilor organismului financiar international.
Daianu a discutat si el cu reprezentantii Fondului la Bucuresti, carora le-ar fi spus ca recomandarile de politica economica facute Guvernului sunt prea stricte.
"Am fost insa de acord cu expertii FMI in mai multe probleme semnalate de ei, cum ar fi explozia deficitelor externe si structura bugetului", a precizat fostul ministru de finante. Daianu a mai spus ca bugetul nu poate fi folosit pentru a limita adancirea deficitelor externe si ca principalele surse ale problemelor actuale din economie sunt liberali-zarea prea timpurie a contului de capital, ca si expansiunea fara precedent a creditului neguvernamental.
Mihai Tanasescu, predecesorul actualului ministru al finantelor, crede ca ruperea acordului cu FMI va starni ingrijorare la Bruxelles, avand in vedere ca tocmai UE insistase pentru incheierea acestuia. El con-sidera drept foarte ingrijoratoare scaderea productivitatii muncii. Tanasescu crede ca nivelul cresterii economice pe anul in curs va fi de sub 5% din PIB.
Varianta sa este incurajata de faptul ca atat guvernatorul BNR, cat si ministrul finantelor, Sebastian Vladescu, vorbesc acum de o prognoza de crestere economica "in jur de 5%", fata de tinta de 5,7% vehiculata la inceputul toamnei.
Radu Ghetea, presedintele Aso-ciatiei Romane a Bancilor, considera ca intreruperea colaborarii cu Fondul Monetar International nu va avea efecte semnificative asupra Romaniei.
"Nu consider faptul ca s-au intrerupt aceste discutii si ca practic nu mai avem un accord functional cu FMI ca un lucru insurmontabil sau ca o problema deosebit de periculoasa", spune Ghetea.
El a reamintit ca, destul de recent, comunitatea bancara a atras atentia ca expertii Fondului nu tin intotdeauna cont de conditiile specifice din Romania.
"Noi am atentionat ca deciziile FMI sunt de discutat inca de cand a inceput cruciada impotriva creditului de consum si a celui in valuta", mai spune Ghetea. In opinia lui, masurile pe care Fondul doreste sa le impuna pot duce la alte dezechilibre.
Atat reprezentantul BNR, cat si ministrul finantelor, Sebastian Vladescu, sunt de acord ca Romania are o problema in ceea ce priveste structura bugetului, respectiv ponderea redusa a veniturilor in PIB.
Vladescu a aratat ca nici un ministru al finantelor din Romania postdecembrista nu a reusit sa obtina un nivel al veniturilor bugetare de peste 31% din PIB, indiferent de mixul de taxe aplicat.
"E adevarat ca exista si zona gri, si zona neagra, cu care fiecare ministru s-a luptat la vremea lui, si probabil cei care vor veni vor avea aceeasi problema", a adaugat ministrul finantelor. El a mai spus ca a existat o divergenta cu FMI si in ceea ce priveste restructurarea agriculturii si introducerea acestei zone in fiscalitate. Vladescu accepta necesitatea impozitarii sectorului rural, dar vede acest proces legat in mod necesar de programe si investitii.
Fara griji la Bursa
Specialistii de pe piata de capital sunt in general de parere ca ruperea acordului cu FMI nu are un efect direct asupra pietei de capital si ca scaderile din ultimele zile reprezinta doar corectii firesti dupa cresterile din ultima perioada. "Incetarea acordului cu FMI nu are o influenta directa asupra pietei de capital si nu se resimte in atitudinea investitorilor. Ruperea acordului nu e un lucru placut, dar nu e nici un dezastru", a declarat Razvan Pasol, presedintele societatii de brokeraj Intercapital Invest. "Acordul cu FMI reprezenta un plus la capitolul vizibilitate pentru anumiti investitori, care stiau ca mai exista o institutie care monitorizeaza atent situatia economica din Romania, insa nu cred ca ruperea acordului cu FMI va determina o scadere a interesului investitorilor straini pentru piata de capital autohtona", crede si Adrian Simionescu, directorul Finans Securities.
S&P: Acordul cu FMI poate fi o ancora, dar nu e esential
Intreruperea acordului stand-by cu FMI nu va avea un efect imediat asupra ratingului de tara al Romaniei, a declarat Remy Salters, analist in cadrul agentiei de evaluare Standard & PoorÃs (S&P).
"Vom continua sa urmarim evolutia politicilor fiscale si monetare aplicate in Romania, in special in privinta nivelului ridicat al deficitului de cont curent, precum si cursul eforturilor dezinflationiste ale bancii centrale si cel al procesului de apreciere a monedei nationale", a spus Salters.
Analistul atrage atentia asupra faptului ca mediul cu care Romania se confrunta este unul "complicat", dar afirma ca provocarile nu sunt incompatibile cu ratingurile din categoria investment-grade (segmentul investitiilor considerate cu grad scazut de risc).
Salters mai spune ca prezenta unor ancore externe - cum sunt FMI si UE - care actioneaza ca un cadru pentru elaborarea de politici reprezinta o sursa importanta de confort, o garantie, din perspectiva ratingului, insa nu este esentiala daca sunt derulate masuri economice prudente. El adauga ca nu exista o legatura directa intre relatiile cu Fondul Monetar si aderarea la UE. "Data la care Romania va deveni membra al Uniunii va fi influentata mai degraba de problemele structurale, respectiv cele mentionate in raportul publicat recent de Comisia Europeana", mai spune Salters.
Tinta de inflatie incerta pentru 2006
Dupa ce a ajuns la un pas de a rata tinta de inflatie de 7,5% pe 2005, BNR ezita sa mai pronunte vreo cifra privind inflatia prognozata pentru 2006, asteptand stabilirea programului de majorare a preturilor administrate pe 2006.
Referitor la proiectia de 6,5% invocata luni de misiunea FMI, guvernatorul Mugur Isarescu a declarat ca chiar si aceasta ar fi nerealista daca in 2006 vor fi aplicate majorarile de proportii prevazute pentru pretul gazelor naturale. "Ar insemna ca dupa cresterile actuale sa mai asistam la o dublare a preturilor. Nu vad ce ar putea sa compenseze aceasta evolutie. Care sunt preturile care ar putea sa scada?", a explicat Isarescu, mentionand ca in atari conditii inflatia ar ramane in jur de 8%. Guvernatorul BNR sustine ca o data cu apropierea de Uniunea Europeana vor fi inregistrate majorari de preturi inclusiv la alimente, ca efect al tendintei naturale a pietei de a se alinia la nivelurile din tarile europene.
"Si painea se va scumpi in Romania dupa integrare, daca ne gandim ca este de 4-5 ori mai ieftina decat in tarile din UE", a adaugat Isarescu.
In acelasi timp, el a aratat ca analizele BNR au subestimat efectul Balassa-Samuelson (alinierea preturilor din sectorul serviciilor la cele practicate in zona catre care se indreapta un stat emergent - n.r.), prognozele indicand o influenta de 1,5% a preturilor, in timp ce efectul probabil a fost de 2%. Isarescu explica astfel si ratarea obiectivului de inflatie pentru 2005, pe care il considera depasit cu circa doua puncte procentuale.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
