In loc sa fie utilizate de catre angajati pentru masa, asa cum le spune si numele, tichetele de masa sunt folosite in Romania pentru achizitia de bunuri din magazine - atat alimentare cat si nealimentare. Astfel, au devenit o a doua moneda din Romania.
De la salam, bauturi racoritoare, pana la detergenti, pasta de dinti sau tigari, oricare din aceste produse poate fi platit cu tichete de masa.
Astfel, majoritatea salariatilor considera tichetele de masa un venit suplimentar, in timp ce scopul lor declarat este altul. Acela de a asigura o alimentatie corespunzatoare salariatilor in timpul programului de lucru.
Cateringul si restaurantele, in pierdere
Cine castiga si cine pierde de pe urma acestei deturnari de la scopul initial? Industria de catering si de restaurante este principala perdanta, iar principalii castigatori sunt magazinele si companiile emitente de tichete de masa.
In ceea ce-i priveste pe beneficiari, adica salariatii, efectele sunt impartite.
Potrivit datelor furnizate chiar de emitentii de tichete de masa, 97% dintre romani utilizeaza tichetele in magazine de alimentare si numai 3% in resturante sau firme de catering (oricum, mai mult decat in 2001, cand procentul era de 1%)
In tari din Europa de Vest, cum ar fi Italia, Franta sau Spania, tichetele masa sunt folosite aproape exclusiv pentru masa, adica pentru achizitia de mancare de la firmele de catering, resturante, cofetarii.
In Romania, volumul pietei de tichete de masa, care este stabilit prin legea bugetului de stat, a crescut permanent in ultimii ani. Anul acesta numarul salariatilor care pot primi tichete de masa se ridica la peste 1,6 milioane de persoane.
La ora actuala, cele opt companii emitente de tichete de masa din Romania isi impart o piata de circa 450 de milioane de euro pe an, aceasta reprezentand valoarea nominala a tuturor tichetelor emise intr-un an.
Firmele de ticketing iau "frisca de pe tort"
Cine are de castigat din acest sistem? Angajatorii, care acorda tichete de masa au deductibilitate pentru sumele reprezentand valoarea acestora atat pentru impozitul pe profit. In plus, pentru aceste sume nu angajatorii nu platesc nici un fel de taxa sau impozit. Astfel, tichetele aduc angajatorilor o economie lunara de 1,5 mil. lei pentru un salariat, afirma firmele de ticketing. Valoarea ticketului de masa este acum de 61.000 lei pe zi, deci de circa 1,45 milioane de lei pe luna.
Emitentii de tichete de masa incaseza comisioane de la angajatori si de la unitatile care primesc tichetele. Dealtfel, companiile care emit tichete de masa au fost anul trecut printre cele mai profitabile din economie.
Accor Services, principalul jucator pe piata emitentilor de tichete de masa, a incheiat anul trecut cu un profit net de circa 15 mil.euro, la un volum al afacerii (valoarea tichetelor emise) de 190 de mil.euro. Cifra de afaceri, care reprezinta valoarea totala a comisioanelor incasate de companie de la angajatori si de la magazine, nu a fost data publicitatii inca de companie.
Magazinele care primesc tichete de masa - super si hipermarketuri in principal, si mai putin restaurante si firme de catering - castiga din cresterea vanzarilor.
Ce-ar fi daca ar fi numai pentru masa
Reprezentantii industriei de catering spun ca, in forma actuala, sunt printre cei mai dezavantajati.
"Piata de catering este influentata intr-un mod negativ, daca nu cumva intr-un mod " distructiv", de faptul ca tichetele se utilizeaza in principal in magazinele alimentare . Scopul acestor tichete de masa, in mod normal, este ca angajatorul care isi permite sa ofere salariatilor sai acest beneficiu, sa-i motiveze la locul de munca printr-un serviciu de alimentatie in scopul obtinerii unui randament ridicat in timpul programului de lucru din partea acestora. Legea din pacate nu specifica obligativitatea ca aceste tichete de masa sa fie utilizate pentru a cumpara servicii de alimentatie publica oferite de unitati de alimentatie publica - restaurante, cantine de incinta, bufete", a afirmat Cristian Dinculescu, directorul firmei Catering Partners.
"Am ajuns in situatia ca aceste tichete sa fie considerate ca fiind un fel de bonuri valorice sau beneficiu salarial, in schimbul carora poti obtine
antr-un magazin alimentar orice produs in schimb. Ca sa nu mai vobim de situatiile in care acestea se vand pur si simplu de catre salariati, in general cei tineri si nefamilsti", a mai spus el.
Firma Catering Partner are o cifra de afaceri de xirca 1,3 mil.euro pe an.
Reprezentantii firmelor de catering spun ca desi nu beneficiaza aproape deloc de stimulentul tichetelor de masa, piata de catering este in dezvoltare.
Mai putine firme de catering
"Piata de catering creste cam cu 10% pe an. Sunt putine firme noi care intra pe aceasta piata, cresterea vine in principal din extinderea firmelor existente. Oricum, firmele de catering s-au adaptat foarte repede la situatie si in prezent sunt foarte multe care administreaza cantinele companiilor sau care fac catering pentru receptii, cocktailuri, evenimente sau chiar se ocupa de organizarea acestora", a spus Sorin Pitis, directorul firmei de catering Party Service Isabelle si presedintele Asociatiei de Catering din Romania (ACatR).
Potrivit lui Pitis, in Bucuresti sunt in jur de 45-50 de firme de catering, comparativ cu 72 cu cativa ani in urma.
"Fata de anii 2000 - 2003, piata isi revine si se inregistreaza o usoara crestere pe piata de catering", a precizat si Dinculescu.
"In prezent, circa 3% dintre tichetele de masa emise se utilizeaza in firme de catering si restaurante. Procentul este in continua crestere, pe masura ce oferta restaurantelor si
acestor firme se diversifica si se imbunatateste. Acest trend
ascendent este mai accelerat in zonele urbane, acolo unde salariatii au la dispozitie posibilitati mai dezvoltate de a servi masa de pranz la
restaurant sau prin catering", a spus Cristina Prelipceanu, directoare de marketing si comunicare la emitentul de tichete de masa Accor Services.
Salariatii vor astfel, spun firmele de ticketing
Companiile emitente de tichete de masa sustin ca sistemul actual este in favoarea salariatilor.
"Sistemul tichetelor de masa din Romania tine cont de nivelul salariilor din tara noastra, care este mult mai scazut decat in Occident. Un salariat prefera sa cumpere cu tichetele de masa bunuri alimentare atat pentru el cat si pentru familia sa, decat sa cumpere un pranz exclusiv pentru el", a spus Gheorghe Tatu, directorul de marketing al companiei emitente de tichete de masa Hungastro.
El considera insa, ca pe masura ce economia romaneasca se dezvolta, sistemul actual ar putea sa nu mai fie justificat.
"Cu siguranta dupa un timp - doi ani sau mai mult - si in Romania tichetele vor incepe sa fie utilizate pentru masa la fel ca in Occident", a adaugat Tatu.
O piata complet atipica
Piata tichetelor de masa din Romania mai are si alte particularitati care o fac atipica.
Astfel, spre deosebire de orice alt stat, in Romania, legea tichetelor de masa acorda statului dreptul de stabili cotele din volumul total al tichetelor de masa care revin fiecarei companii. Spre exemplu, Accor Services, unul dintre principalii jucatori pe aceasta piata, are o cota de 35%, iar Sodexho Pass, o cota de 30% din numarul maxim al salariatilor din companiile private care pot beneficia de tichete de masa.
Numarul salariatilor care pot beneficia de tichete de masa este de asemenea stabilit anual prin legea bugetului de stat si pentru acest an numarul este de circa 1,626 milioane de persoane.
"Nu a existat nici un interes de a se lua in calcul particularitatile care decurg din functionarea acestei legi. Personal, cred ca interesul a fost doar cel de a legifera intr-un fel functionarea firmelor care vand tichete de masa si mai putin pentru beneficiarii indirecti ai acestor tichete,respectiv prestatorii de servicii alimentare indiferent de forma de comerciala de organizare - restaurant, firma de catering, firma de servicii delivery", a mai spus Diculescu.
Aceasta forma a legii a creat distorsiuni si pe piata emitentilor de tichete, pentru ca unele companii, pentru a-si pastra cota de piata au inceput sa practice comisioane aproape nule sau chiar zero de la angajatori, incasand in schimb comisioane de la magazine.
In UE, cu tichetele se ia pranzul
In tarile din Uniunea Europeana sistemul functioneaza diferit, spun reprezentantii Accor Services, emitentii Ticket Restaurant.
"In tari precum Franta, Italia sau Spania, beneficiarii
Ticket Restaurant utilizeaza tichetele de masa in restaurante intr-o
proportie mai mare decat in Romania, insa trebuie mentionat faptul ca acolo
valoarea unui tichet este net superioara, ajungand pana la 9 euro. Companiile acorda fiecarui salariat, in general, cate 1 tichet pentru fiecare zi lucratoare efectuata, ca si in Romania", au spus reprezentantii din Romania ai Accor Services.
In Romania valoarea unui tichet de masa este de 61.000 de lei, adica mai putin de doi euro. Insa nici pranzul nu costa cat in Italia, 60-80.000 lei ajungand pentru o ciorba si o friptura intr-un restaurant cu autoservire sau pentru un sandvis intr-un snack-bar.
Lipseste cultura pauzei de masa
Reprezentantii Accor Services mai spun ca obisnuintele alimentare din aceste tari sunt foarte diferite, pranzul zilnic la restaurant fiind o parte integranta din cultura vietii personale si profesionale.
"In Romania, servirea pranzului la restaurant nu este inca un trend zilnic, astfel ca restrictionarea utilizarii lor ar fi impotriva obisnuintelor
sociale si nu ar fi benefica pentru salariati. Menirea tichetelor de masa
este sa asigure o viata mai usoara pentru salariati, o alimentatie mai buna
si deci o productivitate crescuta", a afirmat Cristina Prelipceanu de la Accor Services.
Insa cei implicati in piata de catering spun ca insasi restrictionarea folosirii tichetelor de masa doar pentru masa de pranz va crea "cultura" pauzei de masa si ca acest gen de servicii se va dezvolta in viitor, in pofida inconvenientelor provocate de legea tichetelor de masa
Cei implicati in piata de catering spun ca acest gen de servicii se va dezvolta in viitor, in pofida inconvenientelor provocate de legea tichetelor de masa.
"In ciuda "deficientelor", cred ca domeniul cateringului se va dezvolta, chiar daca lent. Viitor au firmele care investesc acum in domeniu. Piata se va consolida atunci cand clientii vor privi serviciile de catering ca pe un mod de viata. Deocamdata acum totul este conjunctural", a comentat Dinculescu de la Catering Partner.
In Occident, datorita lipsei de timp, tot mai multe persoane obisnuiesc sa ia masa in restuarante sau sa comande mancare acasa.
"In Germania este foarte la moda conceptul "Cook&Chill" adica mancare gatita care este racita si livrata la domiciliu. Aceast serviciu are o mare cautare in Germania mai ales datorita faptului ca oamenii nu mai au timp sa gateasca", a spus Armin Stader, directorul "Messe Dusseldorf", cel mai mare targ pentru industria ospitalitatii din Germania.
In Bucuresti, cea mai mare parte a firmelor de catering s-au axat pe asigurarea serviciilor pentru cantinele companiilor pentru alimentatia publica, sau pe organizare de cocktail-uri si receptii si mai putin pe livrarea la domiciliu.
CSC Group, compus din firmele Wu Xing, cu specific chinezesc, Hai La Masa, cu specific romanesc, si Pizza Bumerang, este printre putinele firme de catering cu livrare la domiciuli din Bucuresti.
"Avem clienti care platesc cu tichete de masa, dar procentul ar fi mult mai mare daca s-ar impune utlizarea acestor tichete exclusiv pentru masa", a spus Sabin Cernea, directorul CSC Group. Compania a fost infiintata in urma cu cinci ani si are 80 de angajati.
Care este rostul tichetelor de masa?
Sistemul tichetelor de masa are ca principal scop asigurarea mesei zilnice de pranz a salariatilor dintr-o economie. In lume, tichetele de masa nu sunt un instrument de politica sociala (ajutoare pentru angajati ) ci de politica macroeconomica - o alimentatie sanatoasa a angajatilor duce la o crestere a productivitatii muncii, care duce la cresterea Produsului Intern Brut (PIB).
Pentru a fi stimulati sa acorde angajatilor tichete de masa, angajatorii beneficiaza de deduceri fiscale pentru sumele reprezentand valoarea tichetelor. La randul lor, angajatii nu pot folosi tichetele decat in scopul cu care au fost emise, adica pentru masa.
Avantaje ale folosirii tichetelor de masa numai pentru masa:
* Se instituie cultura pauzei de masa, iar salariatii vor fi mai productivi
* Scade incidenta bolilor de stomac provocate de mancatul pe fuga, deci scad cheltuielile din sistemul de sanatatate
* Cresc afacerile din catering si ale restaurantelor, vor fi noi investitii in restaurante, adica in servicii -exact de ceea ce are nevoie Romania acum
* Creste, pe termen lung, obisnuinta meselor la restaurant si pentru o categorie larga de salariati, inclusiv pentru cei pentru care este prohibitiv
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
