La mai putin de o luna de la juramantul prin care a devenit oficial presedintele Rusiei, Vladimir Putin a reusit deja sa demonstreze ca reafirmarea autoritatii tarii in politica energetica din Bazinul Caspic este una dintre prioritatile sale.
El l-a numit pe Viktor Kaliujnai, demis din postul de ministru al Energeticii, ministru adjunct de Externe cu responsabilitati deosebite pentru zona caspica. Acest post nu a existat pana in prezent, iar numirea lui Kaliujnai este considerata o marturie a faptului ca Putin ia in serios regiunea, care poseda enorme resurse de petrol si gaz si o mare semnificatie geopolitica. Nu este primul semn in acest sens.
Chiar inainte ca primul sau ministru Mihail Kasianov sa isi formeze guvernul, Putin a vizitat Turkmenistanul, o republica din zona caspica, si a semnat un acord de achizitionare a unor volume importante de gaz natural pentru anii viitori.
Pe langa apropierea dintre cele doua tari, acordul a dus la abandonarea, cel putin pentru moment, a constructiei conductei care trebuia sa transporte gaz din Turkmenistan in Turcia, datorita faptului ca Rusia a contractat intreaga cantitate de gaz disponibila.
La scurta vreme dupa revenirea lui Putin la Moscova, cele trei companii ruse de gaz natural, Gazprom, LUKOIL si YUKOS, au anuntat infiintarea unei companii mixte care va explora sectorul rusesc al Marii Caspice.
Succesorul lui Kaliujnai in postul de ministru al Energeticii Aleksandr Gavrin si-a declarat intr-un interviu sustinerea pentru cooperarea dintre producatorii de gaz din regiunea caspica. "Ideea este foarte interesanta. Istoric vorbind, economiile statelor noastre au fost puternic interconectate, deci chestiunea trebuie abordata cu multa seriozitate", a afirmat el.
Pe langa Rusia, toate fostele republici sovietice cu acces la Marea Caspica - Turkmenistan, Kazahstan si Azerbaijan - doresc sa exploateze imensele resurse existente in acest bazin si sa aiba un cuvant de spus in prinvinta modului in care acestea vor fi exportate.
Totusi, desi nimeni nu pune la indoiala existenta acestor zacaminte, Rusia a inregistrat progrese slabe in cursa pentru valorificarea acestora.
A fost odata marele producator de petrol din lume
Cu un secol in urma, imperiul rus producea jumatate din petrolul utilizat in lume, extras din campuri petroliere uriase din Baku, in prezent in Azerbaijan.
Insa centrul de greutate al industriei petroliere s-a deplasat in 1930 cand au fost descoperite zacaminte de petrol in Bashkortostan (in Uralii de Sud) si in regiunea Volga din Tatarstan.
Mai tarziu, acest centru s-a deplasat in Siberia de Vest, unde au fost descoperite zacaminte enorme. In comparatie cu aceste campuri, bazinul caspic, atunci parte din Uniunea Sovietica, era greu de exploatat, fiind lasat in mare parte neatins.
Interesul a revenit doar dupa scindarea Uniunii Sovietice la sfarsitul lui 1991, cand noile state independente din regiune au vazut in petrol si gaz drumul lor catre prosperitate, grabindu-se sa gaseasca investitii straine.
Azerbaijanul si Kazahstanul au actionat cel mai rapid, obtinand investitii importante din partea unor gigantilor ai industriei energetice precum Chevron si British Petroleum (in prezent BP Amoco).
Chevron exploateaza uriasul camp petrolier Tengiz din Kazahstan, iar BP Amoco conduce principalul consortiu petrolier azer, AIOC.
Un alt important consortiu international cerceteaza un sit petrolier in largul coastei Kazahstanului, ale carui zacaminte sunt estimate la 4 miliarde de tone, sau 30 miliarde barili, una dintre cele mai mari oportunitati mondiale.
Rusia ramane in urma
Rusia, pe de alta parte, si-a tarat din greu pasii in urma acestor concurenti. Singurul succes inregistrat de rusi in regiune a avut loc in luna martie a acestui an, cand LUKOIL a anuntat ca a descoperit aproximativ 300 milioane tone (2,2 miliarde barili) de titei in zacamantul Severnai din nordul Marii Caspice.
Compania mixta pe care intentioneaza sa o formeze cele trei mari companii energetice ruse va putea sa avanseze cu mult in explorarea acestui zacamant.
Insa pentru Putin, Marea Caspica nu este importanta doar datorita pentrolului pe care il ascunde, dar si deoarece statul care controleaza rutele de export petrolier are un cuvant greu de spus in politica regionala.
Potrivit unor experti americani, Putin schimba placa politicii externe practicate de Eltan, care nu a depus eforturi importante de a realiza relatii de buna vecinatate cu statele din regiunea caspica.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
