Creditarea totală ar putea să revină pe plus în a doua jumătate a anului, iar accelerarea creşterii împrumuturilor poate fi susţinută de costurile reduse de finanţare, cel puţin în următorii doi ani, anticipează unii analişti. Pe de altă parte, climatul dificil din Grecia, tensiunile geopolitice regionale şi riscurile politice interne sunt provocări pentru sistemul bancar.
„Cred că în a doua jumătate a anului am putea să vedem creditarea totală în teritoriul pozitiv. Evoluţia ar putea să fie influenţată de accelerarea creditării în lei şi temperarea ritmului de contracţie al creditării în valută. Ponderea creditării în lei ar putea să se îndrepte spre 50%. Băncile au devenit mai prudente şi nu mai sunt atât de disperate să câştige cotă de piaţă“, a declarat Andrei Rădulescu, senior economist la Banca Transilvania, la o conferinţă organizată de Finmedia la Sinaia. El se aşteaptă să apară bănci care să se orienteze din ce în ce mai mult pe latura investiţională şi mai puţin pe latura comercială.
Cu toate că situaţia macroeconomică s-a îmbunătăţit, creditarea a avut o senzitivitate scăzută, rămânând pe minus. În timp ce împrumuturile în monedă naţională au dat semne de redresare, graţie scăderii dobânzilor, cele în valută şi-au continuat scăderea, astfel că în termeni anuali creditarea totală a rămas în teritoriul negativ. Soldul creditelor acordate de bănci populaţiei şi companiilor era la sfârşitul trimestrului întâi de 210 mld. lei (47 mld. euro), în scădere cu peste 3% faţă de aceeaşi perioadă din 2014, potrivit datelor BNR. Iar cele mai recente date ale BNR arată că la sfârşitul lunii aprilie creditarea a rămas tot în teritoriul negativ.
