Analistii nu se asteapta ca in piata sa apara efecte in viitorul apropiat dupa decizia BNR de a reduce, pentru a doua luna consecutiv, dobanda de politica monetara.
Ionut Dumitru, seful departamentului de analiza al Raiffeisen Bank, considera ca decizia BNR de a reduce dobanda este "pripita", lupta cu inflatia nefiind incheiata.
"Nu ma surprinde ca BNR a relaxat politica monetara, ci modul in care au facut-o", spune Dumitru. Ca majoritatea analistilor, el se astepta la o reducere a rezervelor minime obligatorii. BNR a preferat insa sa mentina rezervele minime la 20% pentru lei, respectiv 40% din fondurile atrase in valuta. Dumitru este sceptic in privinta evolutiei viitoare a inflatiei, apreciind ca nivelul de 3,8% atins in februarie va ramane minimul anului.
"Accelerarea creditarii, politica fiscala expansionista si cresterile salariale pun presiune pe cresterea inflatiei CORE 2 (de baza, n. red)", spune analistul Raiffeisen. Inflatia CORE 2 a urcat la 4,5%, iar Dumitru nu se asteapta ca aceasta sa scada in lunile urmatoare. In opinia lui, decizia BNR a fost motivata de aprecierea excesiva a leului, banca centrala incercand sa contracareze aceasta tendinta. Totusi el nu vede efecte sensibile ale deciziei de reducere a dobanzii, desi considera probabila o corectie semnificativa de curs, in conditiile in care aprecierea leului nu mai este sustinuta de fundamentele economice.
In alta ordine de idei, Dumitru remarca scaderea transparentei politicii monetare a BNR. Ultimele doua decizii privind politica monetara au fost considerate ca "suprinzatoare" de catre analisti. In opozitie, pe pietele externe analistii anticipeaza cu destula acuratete deciziile Fed (banca centrala a SUA) sau a Bancii Centrale Europene. De altfel, analistul Raiffeisen Bank noteaza si faptul ca BNR nu a mai publicat de la inceputul anului buletine statistice si a renuntat si la publicarea unor indicatori privind piata valutara.
Dorin Badea, director Trading Global Markets la Bancpost noteaza ca dobanzile pe termen scurt pe piata monetara nu coborasera nici macar la nivelul de 8%, dupa ajustarea politicii monetare din februarie.
"Cand se va reflecta in dobanzile din piata decizia BNR am putea sa vedem efecte pe curs. Deocamdata nu sunt insa semnale in piata privind o scadere a dobanzilor, intrucat exista presiune pe lichiditati", remarca Badea. El spune ca in piata incepe sa se simta nevoia unui instrument de injectare de lichiditati, care ar asigura mai multa stabilitate pentru dobanzi. De altfel, BNR se gaseste intr-o postura nefireasca, de debitor net fata de sistemul bancar, fiind nevoita sa sterilizeze lichiditatile in exces. In prezent banca centrala are un instrument de injectare de lichiditati (un credit overnight) insa dobanda perceputa este de 14% pe an.
In ultimele saptamani dobanzile pe termen scurt au urcat chiar peste nivelul de 20% pe an, in conditiile in care unii jucatori au avut nevoie sa atraga lichiditati pentru a-si indeplini cerintele de constituire de rezerve minime obligatorii. Ionut Dumitru spune ca aceasta situatie reflecta si un management defectuos al lichiditatilor din partea unor jucatori.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
