Angajamentul bancii centrale de a "exercita prin intermediul operatiunilor de piata un control ferm al lichiditatii de pe pietele financiare in vederea intaririi rolului de semnal al dobanzii de politica monetara si reducerii volatilitatii dobanzilor pietei interbancare" echivaleaza cu o intarire a politicii monetare cu 0,9 puncte procentuale, apreciaza Ciprian Dascalu, senior economist al ING Bank.
Laurian Lungu, macroeconomist al Cardiff Business School, spune ca banca centrala ar trebui sa aiba in vedere un orizont mai larg de timp atunci cand isi fundamenteaza deciziile privind politica monetara, iar contextul actual de inflatie ar fi cerut o inasprire a conditiilor monetare inca de acum.
"Avand in vedere presiunile inflationiste din urmatoarea perioada, BNR ar fi trebuit sa fie mai anticipativa, iar o majorare a dobanzii de politica monetara, chiar si cu 0,25 puncte procentuale, ar fi fost justificata. Presiunile exista si sunt in crestere, mai ales in conjunctura actuala de pe pietele internationale", comenteaza Lungu.
Si analistii BCR, care vad inflatia anuala la peste 5% si in septembrie si in octombrie, apreciaza ca inflamarea presiunilor inflationiste ar fi cerut chiar o majorare a dobanzii de politica monetara, insa BNR s-a abtinut avand in vedere ca o asemenea miscare ar fi pus din nou presiune pe aprecierea leului, deteriorand si mai mult competitivitatea externa a exporturilor. "BNR a a ales sa sacrifice perspectiva de inflatie pe termen scurt in favoarea balantei comerciale", comenteaza Melania Hancila, analist al BCR.
Laurian Lungu afirma ca probabil BNR isi motiveaza decizia de mentinere a dobanzii de politica monetara prin faptul ca nu raspunde la socuri conjuncturale, cum ar fi seceta de anul acesta care a scumpit produsele alimentare si a alimentat inflatia. In schimb, cel putin contextul international incert ar fi trebuit sa faca abordarea BNR mai prudenta.
Ciprian Dascalu considera ca BNR a lasat neschimbate nivelurile rezervelor minime obligatorii din cauza reaccelerarii creditului privat, mai ales a componentei in valuta. De asemenea, el crede ca in masura in care continua evolutiile negative legate de cursul de schimb si de efectele secetei, credibilitatea BNR va fi afectata.
BNR apreciaza ca perspectivele pe termen scurt in ceea ce priveste inflatia s-au inrautatit pe fondul prelungirii impactului secetei asupra preturilor produselor alimentare si datorita incertitudinilor legate de evolutia cursului de schimb al leului.
Lucian Anghel, economistul-sef al BCR, anticipeaza ca BNR nu va mai lasa dobanzile sa scada. Un efect concret al schimbarii politicii de sterilizare a bancii centrale va fi asadar scumpirea creditelor in lei (in special ipotecare), care au ca baza de pret o rata de dobanda de pe piata monetara interbancara (BUBOR).
Anghel crede ca o crestere de dobanda ar fi avut un impact asupra cursului in sensul temperarii tendintelor de depreciere, insa chiar si in absenta acesteia este posibil sa asistam la o usoara apreciere a leului avand in vedere ca lichiditatea este redusa pe piata locala.
BNR a calculat ieri un curs de 3,3803 lei, in scadere cu 0,68 bani fata de nivelul de marti.
Radu Craciun, analistul-sef al ABN Amro Bank Romania, considera ca BNR isi pastreaza deschise optiunile pentru urmatoarea sedinta de politica monetara, programata pe
31 octombrie.
"Ma indoiesc ca membrii boardului stiu ce vor face atunci avand in vedere ca sunt destule incertitudini privind cursul si inflatia, la care se adauga evolutiile de pe scena politica, aceasta putand deveni o variabila importanta in functie de rezultatul motiunii de cenzura", spune Craciun. BNR asigura piata ca va monitoriza "vigilent" indicatorii macroeconomici interni si externi, inclusiv perspectivele acestora, urmand sa-si calibreze instrumentele asa incat obiectivele de dezinflatie pe termen mediu sa fie atinse.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
