Cele mai multe bănci şi-au stabilit finalul lunii martie ca perioadă de ajustare a dobânzilor la credite. Precedenta rundă de actualizare a dobânzilor a avut loc în decembrie, când indicatorul Robor la 3 luni era de 1,7% pe an. O scădere de 0,4 puncte procentuale înseamnă practic o economie de câteva zeci de lei lunar pentru un client cu un credit ipotecare de valoare medie.
Şi dobânda Robor la 6 luni, utilizată de asemenea de unele bănci pentru a stabili costul creditelor de retail cu scadenţe mai lungi, a atins ieri un minim istoric de 1,57% pe an.
Dobânzile interbancare s-au redus cu aproximativ două puncte procentuale în ultimele cinci luni, astfel că povara ratelor la credite s-a redus semnificativ pentru mulţi români comparativ cu nivelul de anul trecut.
Un rol determinant în scăderea dobânzilor interbancare l-a avut programul de relaxare monetară derulat de BNR. Banca centrală a scăzut doar de la începutul acestui an dobânda-cheie cu o jumătate de punct procentual, la un minim istoric de 2,25% pe an, iar analiştii se aşteaptă la o nouă ajustare de un sfert de punct procentual în şedinţa de la finalul lunii martie.
Dobânzile monetare sunt însă vizibil sub rata-cheie a BNR, în principal datorită lichidităţii excedentare din piaţa interbancară. Lichiditatea excedentară este reflectată şi de sumele foarte mari depuse de bănci la BNR prin facilitatea de depozit pe o zi, media zilnică din ianuarie şi februarie fiind de circa 11 miliarde de lei.
Au existat totuşi şi episoade de volatilitate pe piaţa monetară. La începutul lunii octombrie 2014 au fost câteva zile în care indicatorul Robor la trei luni s-a situat peste dobânda-cheie a BNR, aflată atunci la 3% pe an.
Dobânzile interbancare au avut pe parcursul anului trecut două perioade de volatilitate în lunile februarie şi septembrie.
Robor atinsese maximul anului de aproape 3,8% pe an în februarie 2014 pe fondul unei lipse acute de lichiditate în sistemul bancar. Dobânzile au început să urce ulterior în august şi septembrie, iar atunci BNR a intervenit pe piaţă şi a injectat 9 miliarde de lei prin operaţiuni de tip repo.