Discuţiile privind riscul ca băncile din zona euro să taie finanţările către Europa Centrală şi de Est, şi către România în particular, ar putea fi tranşate luna viitoare, când se aşteaptă conturarea aşa-numitei "Iniţiative de la Viena" cu varianta 2.0.
Viceguvernatorul BNR Cristian Popa a declarat recent că a doua "Iniţiativă de la Viena" ar putea să aibă caracter obligatoriu, spre deosebire de prima, care era de tipul "gentlemen's agreement", şi să fie multilaterală, adică să fie centrată pe grupuri bancare, nu pe ţări individuale.
"După mine, se va contura un angajament nu centrat pe ţări gazdă, ci multilateral, pe grupuri bancare. Dacă este management multilateral, se nivelează terenul de joc. Evitarea dezintermedierii prea rapide şi dezordonate este de natură să avantajeze şi băncile, şi economiile. Cred că rolul principal ar trebui să şi-l asume instituţiile europene. Este posibilă implicarea Ecofin."
În luna ianuarie 2012 autorităţile naţionale, instituţiile UE şi instituţiile financiare internaţionale, precum FMI, Banca Mondială sau BERD, au convenit să încerce să încheie o a doua Iniţiativă de la Viena, modelată în linii mari pe cea din 2009.
Iniţiativa a venit ca un ecou la setul de îndrumări publicat la sfârşitul anului trecut de banca centrală a Austriei pentru băncile cu afaceri internaţionale semnificative, precum Erste, Raiffeisen sau UniCredit Bank Austria, prin care le solicită să-şi limiteze expunerea pe pieţele din regiune şi să se asigure că viitoarea creditare efectuată de subsidiarele din fiecare ţară nu va depăşi 110% din depozite şi finanţarea locală.
Decizia băncii centrale a Austriei a apărut într-un context în care subsidiarele băncilor europene în Europa de Est s-au bazat în mare măsură pe liniile de credit de la grupurile-mamă pentru a finanţa creditarea, fapt demonstrat de raportul ridicat dintre credite şi depozite din mai multe ţări.
Principalele bănci austriece prezente în România au susţinut recent că în 2011 nu şi-au redus expunerile locale, iar Erste Bank şi Raiffeisen Bank l-au asigurat direct pe preşedintele Traian Băsescu în privinţa angajamentului faţă de piaţa românească.
Société Générale, banca-mamă a BRD, a păstrat limitele de finanţare pentru subsidiara din România, iar expunerea totală a grupului francez pe piaţa locală depăşeşte 3 miliarde de euro, potrivit lui Claudiu Cercel, directorul general adjunct al BRD, citat de Mediafax. Discuţia privind expunerile pe regiune a stârnit şi continuă să stârnească emoţii.
Noul prag minim de adecvare a capitalului cerut băncilor europene, de 9%, ar trebui să fie atins până la data de 30 iunie 2012, după cum a solicitat Autoritatea Bancară Europeană (EBA). Măsura ar presupune majorarea capitalului băncilor europene cu o sumă cumulată de 115 miliarde de euro, după cum a solicitat EBA toamna trecută. Ulterior, randamentele obligaţiunilor suverane ale ţărilor periferice din zona euro au scăzut majorând valoarea portofoliilor băncilor, astfel încât necesarul de capital a scăzut.
Majoritatea analiştilor străini sunt de acord că băncile din zona euro nu vor putea îndeplini noile cerinţe de capital decât prin restrângeri ale bilanţurilor, diminuări ale expunerilor urmând să fie operate cu precădere pe pieţele care au un grad ridicat de risc şi, ca atare, reclamă un necesar de capital suplimentar.
Popa apreciază că noua înţelegere nu va fi de tipul "gentlemen's agreement" - ce presupune o conformare voluntară, ci va fi de tipul "biding agreement", obiectivele urmând să fie obligatorii pentru bănci.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
