De peste cinci ani, sefii de banci mari vorbesc despre numarulprea mare de jucatori de pe piata si perspectiva disparitiei unorinstitutii de credit mici sub presiunea concurentei.
Numai ca intr-un sistem bancar in care creditul privat de-abias-a apropiat anul trecut de 50% din PIB dupa cresterile in salturidin 2007- 2008, a ramas loc pentru toata lumea chiar si in anul decriza 2009, ba chiar continua sa apara jucatori noi - BancaFeroviara, deja autorizata, si se pregateste de lansare PatriaBank.
Iar invocata concurenta s-a dovedit inca o data prea slabapentru a putea forta iesirea de pe piata a unor institutii decredit care nu ating masa critica de business. Concurenta nu aputut corecta nici excesele de crestere a dobanzilor la credite,nici pe cele la depozite, in conditiile in care timp de cateva luninici macar bancile mari nu au fost in pozitia de a echilibra piata.Nu a putut ieftini semnificativ serviciile bancare si nici nu aimbunatatit vizibil calitatea relatiei bancherilor cu clientii.
Asa ca nici vorba despre anticipata injumatatire a numarului dejucatori, desi activele raman concentrate la nivelul primelor 5 - 6banci, dintr-un total de 42.
O alta teza sustinuta de bancherii locali in 2004 avea in vedereasteptate miscari de consolidare pe piata bancara europeana, carear fi urmat sa se reflecte si in fuziuni pe piata romaneasca.
Mecanismele de piata nu au fost lasate insa sa functioneze inperioada de criza, asa incat autoritatile europene nu au acceptatsa se prabuseasca nici macar banci mai mici care nu mai aveau niciosansa, precum institutia de credit austriaca Hypo Alpe Adria,preferand sa nationalizeze diferiti jucatori intr-o forma saualta.
De-abia la inceputul acestui an au aparut informatii la Vienaprivind tatonarea posibilitatilor de fuziune intre RaiffeisenZentralbank si Volksbank, doua grupuri bancare cu pozitii puternicein Romania. Daca s-ar realiza, o asemenea fuziune ar aveaintr-adevar implicatii majore si pe piata locala, putand conduce laaparitia unui competitor care sa atace direct pozitia a douadetinuta de ani de zile de BRD-SocGen.
Oconsolidare internationala cu efecte locale a avut loc chiarinaintea izbucnirii crizei internationale, prin preluarea grupuluiolandez ABN Amro de catre RBS si Banco Santander. Asa a aparut pepiata romaneasca prima banca britanica - RBS Bank, fiind insalovita puternic de criza, a luat repede in calcul vanzarea filialeilocale, care a ramas neconcretizata din cauza ca nu a fost gasit uncumparator.
O teorie mai veche privind bancile austriece ia in calculposibilitatea ca un mare jucator international care nu are expunerein Europa Centrala si de Est sa fie interesat sa cumpere un jucatorde la Viena pentru a castiga dintr-o data expunerea dorita inregiune. Dar chiar daca unii dintre gigantii industriei bancaremondiale tind sa iasa din criza mai putin sifonanti decat altii,apetitul pentru achizitii ramane scazut, cu toate ca preturile auscazut foarte mult.
Totusi, teoria amintita a castigat un argument concret odata cespaniolii din grupul La Caixa au intrat in actionariatul ErsteGroup, actionarul majoritar al BCR, cu o participatie de 10%, carepoate creste la 20%.
In ultimii ani, in mediile bancare locale s-a discutat si desprenumarul considerabil al institutiilor de credit cu capital elen -nu mai putin de sapte. In 2009, in contextul crizei, s-au intetitspeculatiile privind eventuale consolidari in Grecia, care s-ar fireflectat si pe piata locala. Nu s-a intamplat deocamdata nimic,tatonarile fiind amanate in toamna pana la clarificarea situatieipolitice. De la inceputul anului, tara a intrat sub o presiuneinternationala foarte puternica din cauza deteriorarii parametrilormacroeconomici, iar bancile elene sunt afectate direct de scumpireafinantarilor pentru Grecia. Asa incat ipoteza unor consolidari insistemul bancar elen castiga argumente suplimentare, iar in cazulin care se va concretiza va antrena probabil fuziuni si inRomania.
Nici Banca Transilvania, singura mare institutie de credit cucapital privat local, dar nici Banca Carpatica nu au contribuitpana acum la concretizarea potentialului de consolidari pe piatalocala, desi tentativele nu au lipsit.
O surpriza de proportii a fost intrarea Bank of Cyprus cu 10%din capitalul Bancii Transilvania, insa continuarea acestei miscariramane incerta.
Teama autoritatilor de panica ce ar putea aparea odata cuintrarea unei banci in faliment - chiar a uneia foarte mici -reduce sansele disparitiei unor jucatori prin mecanismelepietei.
O alta "plasa de siguranta" pentru bancile vulnerabile, careintra in modele de business riscante ori nu au actionari destul deputernici, este garantarea substantiala a depozitelor populatiei,care impiedica o triere naturala a jucatorilor.
Andreas Treichl, seful Erste Group, considera ca daca guvernelear elimina garantarea depozitelor pentru clienti nu ar mai aparea"anomalii" precum Hypo-Alpe Adria, banca salvata in ultimul momentde la faliment de
catre guvernul austriac.
"Clientul ar invata atunci sa aleaga si sa pretuiascasoliditatea unei banci, acceptand o dobanda mai mica in schimbulsigurantei depunerilor, fara ca pe piata sa mai poata apareaexcese."
In perspectiva retragerii treptate a autoritatilor de pe pietesi a temperarii emotiilor amplificate de perioada de criza,teoriile mai vechi privind consolidarea bancilor europene ar puteacastiga suport in realitate.
Analistii grupului italian UniCredit considera ca existajucatori in regiune care ies din criza suficient de puternicipentru a putea profita de slabiciunea altora si a-si intaripozitiile. Mai mult, se asteapta ca regiunea sa suscite interesulunor jucatori noi, precum cei spanioli, chinezi sau rusi.
De asemenea, Steven van Groningen, presedintele Raiffeisen BankRomania, anticipeaza ca "peisajul pietei bancare locale se vaschimba de anul acesta". "Nu stiu exact cand anume si care bancivor fi implicate, insa vom vedea schimbari, iar surprizele nu vorlipsi."
Dincolo de eventuale consolidari, piata va continua sa treacaprin ajustari importante cel putin si anul acesta, dupa euforiaextinderii retelelor de unitati si a cresterii numarului deangajati de pana in 2008. Prabusirea cererii de credite a impinsdeja unele banci la abandonarea modelului de lucru prin unitatispecializate in vanzarea de credite, transformandu-le in agentii cuservicii complete sau inchizand unele sucursale.
Pentru 2010, bancherii nu indraznesc sa prognozeze cresteri alecreditului cu mai mult de o cifra, iar Mihai Tanasescu,reprezentantul Romaniei la FMI, estimeaza ca revenirea creditariila viteza normala va avea loc de-abia in 2011-2012.
Pe de alta parte, presiunea reducerii costurilor ar puteaincuraja modernizarea serviciilor bancare prin incurajareaoperatiunilor si a tranzactiilor electronice. In plus, sereporteaza promisiunea cresterii calitatii serviciilor. Un maresemn de intrebare pentru industria bancara europeana, inclusivpentru cea locala, este legat de modificarile asteptate inreglementarile si instrumentele de supraveghere.
Analistul financiar Dragos Cabat considera ca importante vor fisursele de profit ale bancilor, in conditiile in care marjele decastig vor fi foarte mici si de aceea se asteapta la un sistem maistructurat la orizontul lui 2015. "Bancile mici nu vor supravietuidaca nu isi vor gasi o nisa pe care sa se axeze. Ma astept la maiputine banci, in jur de 20, dintre care cinci-sase vor fi bancimari generaliste, iar restul banci mici de nisa."
Ce spuneau bancherii in 2004:
- Vom asista la fuziuni si achizitii. Multe nume vor disparea depe piata in paralel cu aparitia unor banci specializate.
- Cele mai mari patru-cinci banci vor controla 75-80% dinpiata.
- Servicii si produse din ce in ce mai complexe, in oferte lapachet, concurenta pe masura.
- Unele banci vor paria pe tehnologie pentru extinderea cotei depiata, altele vor ramane la reteaua din ciment si caramida.
- Privatizarile CEC si BCR vor schimba radical structura pietei,ducand serviciile bancare mai aproape de orasele mici si zonarurala.
- Distributie intarita prin agenti care vor scuti clientul dedrumul la banca.
Piata a crescut rapid. Consolidarea seamana
Ce s-a intamplat in ultimii cinci ani
- Structura pietei bancare nu s-a modificat radical in ultimiicinci ani, dar au existat fuziuni si achizitii notabile, cum a fostpreluarea BCR de catre grupul austriac Erste in 2006 si fuziuneadintre HVB si Banca Tiriac in acelasi an. Au aparut bancilespecializate pe finantarea achizitiilor de locuinte: RaiffeisenBanca pentru Locuinte si BCR Banca pentru Locuinte.
- La jumatatea anului trecut primele cinci banci locale controlaucirca 50% din piata, avand sub administrare active de peste 40 mld.euro. Dintre acestea, doar Banca Transilvania are capital majoritarautohton.
- Competitia s-a ascutit pe toate segmentele de piata in ultimiiani, bancile venind cu noi produse si servicii pentru a-si majoracota de piata. Incepand cu 2007, bancile au inceput sa introducaservicii de internet banking si carduri cu CIP. Serviciile de POSoferite comerciantilor s-au dezvoltat, de asemenea, rapid si inacest moment vin la pachet cu servicii de cash management sau liniide credit.
- Majoritatea bancilor si-au extins agresiv reteaua de sucursalein anii de boom ai creditarii, ajungand de la 3.500 de unitati lasfarsitul lui 2005 la aproape 6.500 de unitati in septembrie anultrecut.
- Din cele doua banci mari de stat care urmau sa fie privatizate,doar BCR a iesit de sub controlul autoritatilor. CEC, ramas inproprietatea statului, a trecut printr-un proces de rebranding.Multe banci si-au deschis sucursale in orasele mai mici ale tarii,dar populatia rurala ramane in continuare slab bancarizata.
- Clientii continua sa mearga la sediul bancii pentru oriceprodus sau serviciu de care au nevoie, foarte putine banci apelandla agenti de vanzari. Ciprian Botea
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
