Diferenta dintre dobanzile la creditele si cele la depozitele in lei, adica marja bancara, s-a injumatatit in ultimii trei ani pe segmentul de retail, de la o medie de aproape 15 puncte procentuale in 2004, la mai putin de sapte in ianuarie 2007, conform datelor BNR.
In acelasi timp, bancile au avut grija sa mentina un raport constant, de la simplu la dublu, intre rata medie a dobanzii incasate in contul creditelor si cea platita clientilor in schimbul depozitelor atrase.
Scaderea cea mai spectaculoasa a dobanzilor la creditele in lei a fost consemnata in 2005 comparativ cu 2004. Ajustarea spectaculoasa cu aproape sapte puncte procentuale in decurs de un an a fost urmata de o usoara corectie in 2006, cand media dobanzilor la creditele noi in lei s-a situat la niveluri ceva mai mari decat media inregistrata in 2005. Chiar si in ianuarie 2007 creditele noi in lei erau usor mai scumpe decat in august 2006, de exemplu. Reducerea marjelor a fost inca si mai mare in cazul clientilor companii, de la o medie de peste 11 puncte procentuale in 2004, la 4,6 puncte la nivelul lui ianuarie 2007.
Principalul factor care a presat dobanzile la credite a devenit concurenta, care a facut ca bancile sa se acuze intre ele chiar de practicarea unor preturi de dumping, care nu ar tine cont de costurile reale si riscurile implicite.
Cu sau fara dumping, piata nu a avut decat de castigat, desi imaginea dobanzilor nominale poate fi inselatoare atat timp cat bancile s-au specializat in a gasit modalitati de a masca celelalte componente ale costului total al unui credit - comisioane, asigurari.
Reducerea dobanzilor la lei a antrenat cresterea rapida a volumului creditelor acordate in moneda nationala, insa rezultatele financiare raportate de mai multe banci in 2006 arata ca efectul nu a fost suficient de mare pentru a compensa costul comprimarii marjelor de dobanda - sursa traditionala de castig a bancilor.
La BCR, cea mai mare banca de pe piata, profitul net a crescut cu mai putin de 5%, in conditiile in care a suportat si costuri legate de integrarea in grupul Erste. La Raiffeisen, a treia banca, profitul net aproape a stagnat, majorandu-se cu doar 1,1%, de asemenea in contextul comprimarii marjelor si al unor costuri de restructurare si in acelasi timp de extindere a retelei de unitati.
Pentru ca simpla majorare a volumului de credite nu ajunge pentru acoperirea pierderii din reducerea marjelor, bancile au virat rapid spre cresterea veniturilor din comisioane, ajungand chiar sa inventeze astfel de "taxe" acolo unde portofoliul sau calitatea serviciilor inca nu le justifica. La BRD-SocGen, a doua banca de pe piata, veniturile din comisioane au crescut anul trecut de doua ori mai repede decat veniturile nete din dobanzi, urcand la o pondere de 36% din totalul venitului net bancar.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
