Interesul firmelor germane faţă de România este în continuare foarte ridicat, însă investitorii îşi doresc un grad mai mare de siguranţă, iar tensiunile politice din ultima vreme în mod sigur nu contribuie la o îmbunătăţire a imaginii externe a ţării, afirmă Gunther Krichbaum, preşedintele Comisiei pentru Afaceri Europene din Bundestag, camera inferioară a Parlamentului german.
"Dacă interesul companiilor germane ar fi scăzut, Germania nu ar mai fi partenerul comercial numărul unu al României şi nici pe locul al treilea ca furnizor de investiţii străine directe (ISD). Şi de fapt este pe locul al treilea în topul ISD pentru că unele holdinguri nu au făcut investiţiile direct din Germania", spune Krichbaum.
Şi totuşi de ce nicio bancă germană nu a fost suficient de motivată de acest interes de business pentru a veni cu operaţiuni locale în România?
"Poate că din perspectiva Bucureştiului absenţa băncilor germane este un motiv de mirare, însă din perspectivă germană nu cred că băncile sunt elementul cel mai important. Noi ne considerăm o ţară industrializată şi tocmai de aceea în vreme de criză am pus accentul nu doar pe sectorul financiar şi bancar pentru că într-o economie este important să existe un mix sănătos de industrie şi servicii. Sunt şi state care au ales altă cale - în Marea Britanie, de exemplu, băncile au un rol mult mai important decât industria, dar în cazul unei crize această situaţie creează efecte negative mai mari. Germania a preferat să se implice în România în principal ca investitor în domeniul producţiei industriale."
Deutsche Bank, cea mai puternică bancă germană, a concurat în 2005 pentru privatizarea celei mai mari bănci româneşti BCR, însă nu a fost dispusă să avanseze un preţ care să-i asigure intrarea în finală. Ulterior, grupul a mai tatonat variante de extindere a serviciilor furnizate pe piaţa locală, însă planurile au fost complicate de venirea crizei, iar banca are şi în prezent doar un birou de reprezentare la Bucureşti.
Gunther Krichbaum urmăreşte îndeaproape România încă dinaintea intrării în Uniunea Europeană, fiind unul dintre responsabilii cu monitorizarea din perioada de preaderare. Politicianul german este căsătorit cu o româncă şi vine frecvent în România, fiind la curent cu cele mai recente evoluţii economice şi politice. El reaminteşte una dintre criticile cele mai frecvente aduse de investitorii străini mediului de business local: durata prea mare a proceselor şi "siguranţa actului de justiţie". "Aş da doar un exemplu dur: litigiul care durează de 29 de ani între grupul Thyssen şi Metalexportimport. Curtea s-a pronunţat de trei ori şi ulterior fiecare decizie a fost anulată. Există apoi probleme şi în domeniul protejării mărcilor şi patentelor."
Krichbaum spune că forţa României nu trebuie să stea numai în activităţi de asamblare, ci este important să se creeze locuri de muncă în domeniul inovării, al acumulării de experiză tehnică. "Inginerii români sunt bineveniţi în Germania, dar şi România are nevoie de ei. Este importantă crearea condiţiilor pentru formarea şi păstrarea experţilor în ţară." În acest context, oficialul german afirmă că vor veni în curând în România firme germane care să se ocupe de implementarea unui sistem dual de învăţământ, care presupune frecventarea cursurilor în paralel cu ore de practică în companii, în cicluri alternante.
El crede că România va rămâne o ţară atractivă pentru investiţii inclusiv pe baza calităţii resurselor umane, iar odată ce vor fi încheiate reformele începute în ultimii ani pentru traversarea crizei "ţara se va afla în faţa unui viitor bun".
Şeful Comisiei pentru Afaceri Europene din Parlamentul german, unul dintre liderii CDU, s-a făcut remarcat încă de la izbucnirea actualei crize politice de la Bucureşti prin acuzaţii dure la adresa demersurilor USL şi intervenţii la nivelul Comisiei Europene. El susţine că apropierea politică de PDL şi de preşedintele suspendat Traian Băsescu nu a jucat niciun rol în declanşarea reacţiilor sale, preocuparea sa fiind legată de respectarea valorilor UE pe care România şi le-a asumat din momentul în care a devenit stat membru, începând cu independenţa justiţiei.
"Cred că oamenii aşteaptă ca cineva să se ocupe de problemele lor, nu să irosească timpul. Orice guvern procedează corect atunci când îşi concentrează energia spre binele oamenilor şi lasă deoparte luptele politice sterile care nu fac decât să paralizeze statul", spune Krichbaum.
Justiţia şi corupţia sunt şi două teme care blochează accesul României în spaţiul Schengen. "Monitorizarea frontierei poate fi perfectă din punct de vedere tehnic, dar la ce foloseşte dacă un funcţionar de la vamă poate fi corupt foarte uşor? Lupta împotriva corupţiei trebuie continuată. Planul de aderare la Schengen în două etape propus de Germania şi Franţa rămâne în picioare, vom vedea ce vor decide miniştrii de justiţie şi de interne ai UE luna viitoare. România şi Bulgaria merită să adere cât mai curând."
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
