Banca Nationala a reusit sa surprinda majoritatea analistilor cu decizia de reducere a dobanzii de politica monetara de la 8,75% la 8%, desi devenise evident ca dorinta BNR de a intari rolul de semnal al dobanzii intra in contradictie cu situatia de pe piata, unde dobanzile interbancare se situau deja mult mai jos.
"Reducerea anuntata nu face decat sa arate o miscare de aliniere la piata si la inflatie, pentru ca era clar ca dobanda reala de politica monetara devenise foarte ridicata. Vom putea analiza mai bine decizia BNR in corelatie cu volumul sterilizarilor la viitoarele licitatii. Daca va continua sterilizarea partiala in ciuda scaderii dobanzii, noua dobanda nu va avea importanta pentru piata", comenteaza Mihai Bogza, presedintele Bancpost si fost viceguvernator al BNR.
Din acest punct de vedere, Consiliul de Administratie (CA) al BNR a hotarat vineri exercitarea prin intermediul operatiunilor de piata "a unui control al lichiditatii adecvat" conditiilor de pe pietele financiare.
Bogza considera ca este "mai corect" ca BNR sa reduca dobanda si sa sterilizeze integral excesul de lichiditate pentru a da realmente un semnal pe piata, decat sa mentina o dobanda cu slaba relevanta atat timp cat sterilizarea ar ramane partiala.
Ionut Dumitru, analistul-sef al Raiffeisen Bank, se asteapta ca BNR sa reia sterilizarea completa a excesului de lichiditati din piata monetara. El noteaza insa ca in comunicatul care a urmat sedintei, BNR a apelat din nou la expresia "control adecvat" al lichiditatilor si nu "strict", astfel ca este posibil sa recurga din nou la sterilizari partiale daca tendinta de apreciere rapida a leului se mentine.
"CA al BNR a decis ajustarea conditiilor monetare de ansamblu in concordanta cu noul context prin reducerea ratei dobanzii de politica monetara de la 8,75% la 8%, exercitarea prin intermediul operatiunilor de piata a unui control al lichiditatii adecvat conditiilor de pe pietele financiare si mentinerea nivelului actual al ratelor rezervelor minime obligatorii", a anuntat banca centrala dupa sedinta de politica monetara de vineri.
BNR explica decizia mentionand factorii care determinasera "accentuarea restrictivitatii conditiilor monetare de ansamblu" chiar in absenta unor decizii ale bancii centrale: cresterea marjei reale a ratei dobanzii de politica monetara in conditiile scaderii inflatiei mai rapid decat se astepta si aprecierea mai rapida decat cea anticipata a leului, inclusiv ca efect al amplificarii intrarilor de capital.
Efecte imediate asupra pietei valutare? Este suficienta scaderea de dobanda cu trei sferturi de punct pentru a rezulta o temperare semnificativa a intrarilor de capital strain?
"O scadere de asemenea magnitudine a dobanzii ar putea antrena retrageri ale profiturilor de pe piata valutara, ceea ce ar impinge cursul in sus, insa doar cu putin avand in vedere ca dobanzile pe piata monetara interbancara erau scazute de mai multa vreme", comenteaza Radu Craciun, analistul-sef al ABN Amro Bank Romania. Cu alte cuvinte, capitalul strain deja nu mai miza pe dobanda "oficiala" de 8,75%, fiind atras de pilda de titlurile emise de Ministerul Finantelor chiar la dobanzi mai mici de 6% pe an.
Craciun banuieste ca decizia BNR a fost determinata inclusiv de o rata a inflatiei pe ianuarie cu mult sub asteptari, probabil de 0,2-0,3%. Cifra oficiala urmeaza sa fie data publicitatii astazi.
Ionut Dumitru, seful departamentului de cercetare al Raiffeisen Bank, considera ca decizia BNR reflecta asteptari mai optimiste privind evolutia inflatiei in perioada urmatoare.
Comunicatul de presa al CA al BNR vorbeste de "o relativa ameliorare a perspectivelor inflatiei pe termen mediu". Cu toate acestea, sunt amintite si riscuri legate de "o crestere a veniturilor insuficient sustinuta de sporuri de productivitate, precum si de o posibila relaxare a politicii fiscale". Riscurile respective ar impune "continuarea unei conduite prudente a politicii monetare".
"Decizia nu ma surprinde. Este clar ca inflatia pe ianuarie este destul de jos. Probabil si proiectiile de inflatie pentru 2007 si 2008 sunt mai jos, comparativ cu nivelurile anuntate in toamna trecuta", spune Ionut Dumitru. El se astepta la o inflatie de 0,5% in luna ianuarie, insa acum se asteapta la "o mare surpriza".
Cat priveste efectele posibile pe piata valutara, Dumitru crede ca reducerea de dobanda ar putea sa puna presiune pe deprecierea leului, insa tot pe termen scurt. Euro ar putea sa urce peste 3,4 lei, "dar nu pentru mult timp", in conditiile in care un nivel de 8% pe an al dobanzii ramane destul de atractiv. Pe piata londoneza, dealerii au cotat euro la 3,3950 lei vineri seara, dupa ce piata de la Bucuresti se inchisese in cotatii de 3,3850 lei pentru un euro. Piata locala s-a inchis insa inainte de anuntul privind deciziile BNR.
Dumitru se astepta ca BNR sa reduca dobanda cu 0,5 puncte procentuale, insa nu excludea nici miscari mai ample, de pana la un punct procentual. Acum, analistul-sef al Raiffeisen crede ca banca centrala va astepta cel mai probabil cateva luni inainte de a umbla din nou la dobanzi.
Din cauza pozitiei BNR de debitor net fata de bancile comerciale, efectul asupra dobanzilor practicate pe piata la depozitele si la creditele in lei se va propaga lent, incepand cu dobanzile pasive si mai ales in masura in care banca centrala va reveni la sterilizarea totala a lichiditatilor. Oricum, dobanzile la depozite sunt in majoritatea cazurilor puternic real pozitive. Mihai Bogza, presedintele Bancpost, crede ca de aici va incepe scaderea dobanzilor.
"Nivelul de protectie a economiilor fata de inflatie a devenit foarte ridicat, asa ca nu mai sunt motive pentru mentinerea unor dobanzi atat de ridicate si cred ca vom vedea reduceri usoare. Daca reducerea de dobanzi la depozite va fi acceptata de clienti fara scaderi ale economisirii, cu siguranta va urma o miscare in oglinda la dobanzile la creditele in lei", spune Bogza. Dobanzile la credite inca includ costul ridicat al rezervelor minime obligatorii (RMO), pe care BNR a hotarat sa le mentina neschimbate.
"Rezervele au devenit pur si simplu un instrument de politica monetara, nu prudential, fiind folosit de BNR tot pentru sterilizare, insa la costuri mult mai scazute. Ma tem ca nivelul RMO va ramane ridicat pe o perioada indelungata atat timp cat Ministerul Finantelor intentioneaza sa apeleze masiv la finantari de pe piata externa", a declarat Mihai Bogza.
Rozalia Pal, economistul UniCredit, apreciaza ca BNR a ales varianta "mai putin costisitoare" pentru a inchide riftul aparut intre dobanda efectiva de sterilizare si nivelul oficial al dobanzii de politica monetara. Cu toate acestea, ea vede politica monetara ramanand "restrictiva".
In ceea ce priveste evolutia cursului, Pal se asteapta la variatii de 2%-3%, in conditiile in care micsorarea dobanzii este un semnal chiar mai puternic pentru piata decat sterilizarea partiala. "Influenta va fi in directia stoparii aprecierii leului sau chiar o depreciere. Depinde de cat de optimisti au fost investitorii", spune ea.
Si Alexandru Anghel, dealer la Egntia Bank, se asteapta la o depreciere a leului pe termen scurt. Pe de alta parte, el considera insa ca decizia de reducere a dobanzii pericliteaza sansele de atingere a nivelului de inflatie propus pentru acest an (4% plus/minus un punct).
Joi, guvernatorul BNR Mugur Isarescu va sustine o conferinta de presa in care va explica deciziile BNR si va prezenta raportul trimestrial asupra inflatiei, cu principalele "provocari si constrangeri cu care politica monetara se va confrunta in perioada urmatoare". Tot joi va fi anuntat calendarul sedintelor de politica monetara pe urmatoarele 12 luni.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
