Banca Nationala nu considera ca in acest moment ar fi necesara o intarire suplimentara a politicii monetare, afirma viceguvernatorul BNR Cristian Popa.
"Banca centrala se angajeaza sa intareasca atitudinea politicii monetare daca asteptarile inflationiste tind sa se amplifice fata de ceea ce stim. Actuala dobanda de interventie de 21,25% este insa adecvata dezvoltarilor macroeconomice din acest moment", spune Popa, precizand ca "intarirea atitudinii politicii" nu ar inseama neaparat o noua crestere de dobanda.
In prima luna a anului, creditul neguvernamental a consemnat o crestere in termeni reali de nu mai putin de 50% fata de ianuarie 2003, fata de 49% la sfarsitul anului trecut, respectiv 30% la sfarsitul lui 2002.
La nivelul lunii ianuarie insa, majorarea a fost de 2% in termeni reali, sensibil atenuata fata de o rata de 4,4% in decembrie 2003.
Cel putin deocamdata, banca centrala se arata multumita de aceasta "curbare" a dinamicii creditului neguvernamental.
"Vrem sa vedem o crestere sustenabila a creditului, fara modificari de ritm spectaculoase de la un an la altul, evitand experiente de tipul stop-go", afirma Cristian Popa.
BNR urmareste viteza de crestere a creditului prin prisma cererii agregate, a carei dinamica se cere atent controlata pentru atingerea obiectivului de inflatie extrem de ambitios. "Dobanzile inalte sunt raspunsul foarte clar la cresterea rapida a cererii agregate", explica Popa. El spune ca efectele masurilor de politica monetara luate de BNR au nevoie de 3-4 luni pentru a-si produce efectele, ceea ce inseamna ca parte din acestea inca nu s-au epuizat.
Viceguvernatorul arata ca majorarea succesiva a dobanzii de interventie a BNR nu a fortat o crestere pe masura a dobanzilor practicate de bancile comerciale, ca dovada a lichiditatii crescute a acestora. "Nici ecartul dintre dobanzile active si cele pasive nu s-a ingustat dramatic, dimpotriva", spune Popa. In ultima vreme, cresterea dobanzilor a ajuns si la dobanzile la depozitele bancare.
Pentru BNR, obiectivul de inflatie de 9% este mai important in acest an decat oricare alta tinta.
Iar pe langa dobanzile inalte, cursul de schimb va fi folosit in continuare drept "ghid" pentru dezinflatie.
"Cursul a fost un instrument foarte vizibil pentru dezinflatie, dar nu se poate face orice cu el", afirma Cristian Popa.
In replica la speculatiile privind o apreciere "fortata" a monedei nationale, care ar urma sa rabufneasca in 2005-2006, viceguvernatorul afirma ca "piata dicteaza aprecierea leului, pe fondul influxurilor de capital". "BNR doar modereaza aceasta apreciere", spune Popa.
El apreciaza ca nu sunt de asteptat variatii spectaculoase ale cursului in acest an, pentru ca nu sunt motive. "Nu exista un risc de presiune spectaculoasa de depreciere a lelui",spune viceguvernatorul. Oricum, banca centrala urmareste ca aprecierea leului sa tina cont de dinamica productivitatii muncii. In acest sens, incetinirea vizibila a productiei industriale creeaza o anumita ingrijorare.
Prin anuntarea intervalului indicativ de apreciere reala a leului (2-4%), BNR intentioneaza sa ajute piata in formarea de anticipatii.
BNR tine cu dintii de tinta de inflatie
"Ar fi extrem de periculos sa revizuim tinta de inflatie de 9%. Este un obiectiv ambitios, dar fezabil", afirma Cristian Popa, viceguvernator al BNR, aratand ca aceasta a fost stabilita in urma cu trei ani, prin programul de preaderare la UE.
Cele mai optimiste previziuni din piata nu merg insa mai jos de 10,8% inflatie la sfarsitul lui decembrie.
"Anticipatiile exista si pentru a fi contrazise", spune Popa, sustinand ca "nu exista dezinflatie artificiala".
Iar scaderea graduala, de la 14,1% in 2003, ar urma sa previna reveniri ale inflatiei o data ajunsa sub 10%.
Banca centrala sustine ca a facut simulari ale posibilelor presiuni inflationiste, luand in calcul inclusiv majorarile de preturi la utilitati, iar concluzia acestora este ca tinta de 9% rezista. "Varful de inflatie din septembrie-octombrie 2003 n-a insemnat ratarea tintei", afirma Popa.
Banca centrala considera ca, o data ce programul majorarilor de tarife la utilitati devine mai transparent, efectul inflationist al acestora va fi mai redus decat in trecut.
Exista insa si un mare "DACA" - "daca celelalte masuri din pachetul dezinflationist se produc". In primul rand, daca parghia deficitului bugetar va fi folosita pentru a compensa eventuale derapaje mai greu de controlat in timp util. Tinta de inflatie va continua sa fie aparata cu indarjire si prin dobanzi.
"Vom putea scadea dobanda numai dupa ce vom fi vazut progrese vizibile in dezinflatie si in echilibrarea contului curent", mai spune viceguvernatorul.
razvan.voican@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
