BNR a gasit solutia sterilizarii ieftine a lichiditatilor de pe piata: in loc sa se mai complice cu operatiuni de piata si sa plateasca dobanzi costisitoare de pana la 8,75% pe an, pur si simplu a blocat o parte mai mare din banii bancilor prin majorarea rezervelor minime obligatorii (RMO) incepand din august, platind dobanzi de numai 1,9% la lei, 0,95% la dolari si 0,7% la euro.
Astfel, dupa sase luni la rand in care s-a luptat sa absoarba excesul de lichiditate din piata mentinand stocul sumelor atrase in jurul a 20 de miliarde de lei (5,7 mld. euro), la sfarsitul lui august BNR mai avea in stoc numai 7,3 mld. lei (2 mld. euro), sub forma depozitelor pe o luna. Cat despre stocul de certificate de depozit la trei luni, acesta a ajuns la zero, in conditiile in care in august banca centrala nu a vandut niciunul.
Motivul? In august, au intrat in conturi la BNR 20% din pasivele in lei ale bancilor, in loc de 16%, respectiv 40% din pasivele in valuta, sub forma rezervelor minime obligatorii, fara a mai fi nevoie de un efort prea mare de sterilizare. Pe de alta parte, din cauza ca RMO reprezinta un instrument prea greoi pentru o administrare mai fina a nivelului lichiditatilor de pe piata, unele banci au ramas cu surplusuri de circa 3,5 mld. lei, pentru care au accesat facilitatea de depozit oferita de BNR cu 1% dobanda.
Prin majorarea rezervelor minime, banca centrala isi reduce semnificativ costul operatiunilor de sterilizare, care i-a provocat in 2005 pierderi de 3,06 miliarde de euro. La sfarsitul lunii iulie, pierderea operationala se ridica la 2,8 mld. lei (800 mil. euro), in usoara scadere fata de un varf de 3,2 mld. lei atins in martie, cand BNR absorbea din greu lichiditati de pe piata.
Odata cu majorarea rezervelor minime obligatorii, multe banci comerciale s-au trezit fara bani, BNR blocand sume reprezentand pana la trei miliarde de lei. Inca o majorare a rezervelor poate aduce BNR in pozitia de creditor fata de sistemul bancar, care i-ar permite sa foloseasca eficient dobanda ca instrument de politica monetara.
Stocul de sume sterilizate s-a diminuat semnificativ de la inceputul anului, cand BNR tinea in conturi lichiditati de peste 21 mld. lei (6 mld. euro). Nivelul inregistrat in august este cel mai scazut din aprilie 2004. De altfel, a fost pentru prima data cand stocul de certificate de depozit a coborat la zero, de la lansarea acestui instrument, la jumatatea lui 2004.
La licitatia pentru vanzarea de certificate de depozit din august, BNR a respins toate ofertele bancilor, care au cerut dobanzi mai mari de 8,75% pe an (nivelul dobanzii de politica monetara).
Bancile au plasat mai multe credite in lei catre clienti incepand din toamna trecuta, lucru reflectat si de dinamica sustinuta a creditului in moneda locala, care accelereaza neintrerupt. Aceasta a dus la scaderea lichiditatilor pe care dealerii nu reuseau sa le plaseze. Prin majorarea rezervelor minime, BNR a vizat tocmai absorbtia lichiditatilor in exces, astfel incat acestea sa nu mai puna presiune pe dobanzi.
Schimbarea de context i-a bulversat pe dealeri, care nu au mai reusit sa-si gestioneze eficient lichiditatile, astfel ca la sfarsitul lui august au ramas din nou cu lei in exces, dupa ce mai toata luna se straduisera sa atraga bani pentru a-si acoperi nevoile. Astfel, in ultimele zile ale lui august dobanzile pe termen scurt s-au prabusit din nou spre 1% pe an, de la niveluri de 10%-13%, in primele zilei ale lunii.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
